Presă: Marine Le Pen, din nou la mâna băncilor ruse pentru campania prezidenţială

Extrema-dreaptă franceză are nevoie de bani pentru a finanţa campaniile electorale, iar Marine Le Pen ar putea să se îndrepte din nou spre băncile ruse pentru a obţine un împrumut de 20 de milioane de euro, necesar susţinerii campaniei pentru alegerile prezidenţiale din aprilie-mai şi alegerile legislative din iunie 2017, relatează jurnaliştii de la Associated Press.

Legislaţia franceză interzice formaţiunilor politice să primească donaţii internaţionale, însă împrumuturile nu intră în aceeaşi categorie. Pentru Frontul Naţional, apelul la băncile ruseşti reprezintă o perspectivă îndrăzneaţă, având în vedere că finanţarea ultimelor campanii a atras anchete nedorite din partea autorităţilor, dar şi a jurnaliştilor din Hexagon, potrivit News.ro.

Acuzaţiile legate de abaterea de la legislaţia finanţării au atras deja numeroase investigaţii şi un proces în justiţie iminent pentru mai mulţi politicieni şi asociaţi ai Frontului Naţional. În 2014, un împrumut primit de extrema-dreaptă de la o bancă rusească a ridicat semne de întrebare cu privire la posibila influenţă a Moscovei asupra democraţiei din Franţa.

Acum, Marine Le Pen se va confrunta cu un context mult mai complicat dacă încearcă să obţină o finanţare de la băncile ruseşti, având în vedere sancţiuniile impuse de Statele Unite pentru implicarea hackerilor ruşi în alegerile prezidenţiale, pentru a înclina balanţa electorală în favoarea republicanului Donald Trump, care s-a arătat mai favorabil lui Vladimir Putin.

Frontul Naţional susţine în schimb că a devenit ţinta unei campanii de defăimare, iar candidata extremei-dreapta nu este singura care întâmpină probleme financiare.

Însă, Marine Le Pen a adoptat o retorică care respinge ferm orice influenţă străină în politica franceză, iar din acest motiv căutarea unei finanţări în afara graniţelor este atât de periculoasă pentru campania prezidenţială a Frontului Naţional. Politicienii formaţiunii susţin că nu au nicio altă alternativă, având în vedere refuzul vehement al băncilor franceze de a împrumuta bani unei formaţiuni antiimigraţioniste şi populiste.

Fondurile sunt absolut necesare pentru a finanţa campania pentru alegerile prezidenţiale din aprilie-mai, precum şi alegerile legislative din iunie. Frontul Naţional dezminte că a primit recent un nou împrumut de la o instituţie bancară rusească, însă nimeni nu neagă că formaţiunea politică încearcă să obţină un asemenea împrumut.

”Căutăm peste tot, dar această căutare este una discretă”, a declarat trezorierul Wallerand de Saint Just.

Acesta a explicat că formaţiunea are nevoie de 20 de milioane de euro, iar o parte din această sumă este deja în conturile Frontului Naţional. Liderii partidului de extremă-dreapta nu exclud finanţări din surse situate în Rusia, Emiratele Arabe Unite sau Statele Unite.

Frontul Naţional a împrumutat 9 milioane de euro în 2014 de la Prima Bancă Ruso-Cehă, însă licenţa de funcţionare a instituţiei bancare a fost revocată în 2017. Alte bănci ruseşti ar putea să ia în considerare acordarea unui împrumut.

Moscova s-a arătat deschisă în ultimii ani către formaţiunile de extremă-dreapta din ţările europene în timp ce tensiunile au crescut considerabil între Rusia şi Occident în urma crizei ucrainene şi războiului civil din Siria. Marine Le Pen a demostrat că este o prietenă intimă a Kremlinului printr-o vizită la Moscova, precum şi prin participarea la evenimentele de la Ambasada Rusiei de la Paris.

Liderii de la Jobbik şi Partidul Libertăţii (FPO) au vizitat, de asemenea, Moscova.

Marine Le Pen nu este singura carte a Moscovei. O schimbare în scena politică a dus la apariţia unei poziţii mai favorabile pentru preşedintele Vladimir Putin în politicieni precum Donald Trump şi Francois Fillon - ultimul este favorit pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale din Franţa.

Wallerand de Saint Just se numără printre cei şapte politicieni ai formaţiunii care va ajunge în faţa magistraţilor francezi pentru o schemă de susţinerea a trezoreriei Frontului Naţional. Marine Le Pen nu este vizată în acest proces iminent, dar doi dintre aliaţii ai sunt acuzaţi că au ajutat la strângerea de donaţii printr-un sistem complex şi oarecum ilegal.

”Desigur că voi fi achitat. Nu am făcut absolut nimic greşit”, a declarat Saint Just.

Este puţin probabil ca procesul să aibă loc înainte de alegerile prezidenţiale, întrucât autorităţile juridice nu vor să manipuleze democraţia.

Însă, analiştii se tem că orice încercare de obţinere a unui împrumut de la băncile ruseşti va face Franţa mai vulnerabilă la influenţa Kremlinului.

Serviciile secrete americane susţin că hackerii ruşi guvernamentali au orchestrat mai multe atacuri cibernetice împotriva Comitetului Naţional Democrat şi a campaniei democratei Hillary Clinton într-o încercare de a înclina balanţa electorală spre republicanul Donald Trump, care a demostrat în timpul campaniei o atitudine mai favorabilă Rusiei.

Totuşi, atitudinea favorabilă Rusiei pare să fie mai degrabă o moştenire de familie pentru Marine Le Pen. Fondatorul Frontului Naţional, Jean-Marie Le Pen, fiica Marine Le Pen şi nepoata Marion Marechal Le Pen au vizitat adeseori în ultimii ani Moscova. De asemenea, mai mulţi invitaţi ruşi şi-au făcut prezenţa la Congresul Frontului Naţional din 2014.

Marine Le Pen a sugerat într-un interviu din amri 2016 că ar fi dispusă să recunoască anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia dacă va câştiga alegerile prezidenţiale din Franţa.