Live Text Rusia „a pierdut până la 50% din tancurile sale” în Ucraina. Putin s-a întâlnit la Moscova cu trimisul lui Xi Jinping
Polonia profită de vizita lui Joe Biden și de faptul că a fost aleasă să găzduiască „spectacolul” ce însoțește vizita președintelui american în Europa. La câteva ore după ce zeci de mii de oameni au asistat la discursul liderului SUA, guvernul de la Varșovia a anunțat că va trimite Ucrainei primele 14 tancuri Leopard 2. Acestea vor ajunge pe front în două sau trei săptămâni. Miercuri, Joe Biden se întâlneşte, la Varşovia, cu grupul celor nouă lideri ai ţărilor membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est, în prezenţa șefului NATO Jens Stoltenberg. La Summitul B9 participă și președintele Klaus Iohannis, care va susține un discurs la ora 15.00, potrivit Administrației Prezidențiale. Între timp, Volodimir Zelenski trage un semnal de alarmă și susține că nimeni nu mai acordă atenție amenințărilor nucleare ale președintelui rus Vladimir Putin.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Ministerul rus de externe neagă că ar fi primit un plan de pace cu Ucraina din partea Chinei
ACTUALIZARE 22:16 Ministerul rus de Externe neagă că ar fi primit un plan de pace cu Ucraina din partea Beijingului, după vizita şefului dipomaţiei chineze la Moscova, afirmând că s-a discutat doar despre "soluţionarea politică" a conflictului, informează Agerpres.
"Partenerii chinezi ne-au împărtăşit reflecţiile lor asupra cauzelor profunde ale crizei ucrainene, precum şi abordările lor pentru soluţionarea sa politică", a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.
"Nu a fost vorba despre un plan (de pace n.r.) separat", a mai spus ea.
Ungaria cere ca sancțiunile UE să nu afecteze sectorul nuclear rus. Szijjarto: Acționăm ca Rosatom şi oficialii săi să nu fie pe listă
ACTUALIZARE 19:26 Este nevoie de o acţiune fermă pentru a asigura că sancţiunile UE nu afectează sectorul nuclear rus, a afirmat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, adăugând că astfel de sancţiuni ar dăuna intereselor naţionale ale Ungariei, dar şi securităţii nucleare globale, transmite MTI.
Într-o conferinţă de presă comună cu şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, Peter Szijjarto a notat că la Bruxelles este pe cale de finalizare un al zecelea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi că orice fel de restricţii care afectează cooperarea nucleară cu Rusia trebuie ferm combătute.
„Trebuie să acţionăm decisiv împotriva înscrierii pe listă (a sancţiunilor) a Rosatom şi a oficialilor săi”, a spus ministrul de externe ungar.
Statele UE nu au ajuns la un acord privind noi sancţiuni împotriva Rusiei. Discuţiile continuă joi (surse)
ACTUALIZARE 19:01 Statele UE nu au reuşit miercuri să ajungă la un acord asupra unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, la împlinirea unui an de la începutul campaniei militare ruse contra Ucrainei, au declarat agenţiei Reuters surse diplomatice, informează Agerpres.
Pachetul, propus de Comisia Europeană, include interdicţii pentru importuri din Rusia în valoare de peste 10 miliarde de euro, printre care şi interzicerea importurilor de cauciuc rusesc. Printre altele, propunerea mai cuprinde interzicerea exporturilor europene către Rusia pentru echipamente tehnologice şi piese de schimb pe care Moscova le-ar putea folosi pe câmpul de luptă.
Comisia Europeană cere de asemenea în propunerea sa ca statele UE să monitorizeze mai bine activele ruseşti aflate pe teritoriile lor, în timp ce Bruxellesul caută modalităţi de a folosi aceste active pentru finanţarea reconstrucţiei Ucrainei după război. Însă unele state membre nu sunt mulţumite de riscul de a primi amenzi în cazul unor deficienţe în raportarea acestor active.
„Aliaţii sunt pregătiţi să crească nivelul prezenţei militare în ţările de pe Flancul estic”. Declarația comună a liderilor B9
ACTUALIZARE 17:36 Liderii formatului București 9 au adoptat, la Varșovia, în prezența președintelui SUA Joe Biden și a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg o declarație comună la un an de la invadarea Ucrainei. „Rusia a calculat extrem de greșit invadarea Ucrainei și subminarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Suntem mai puternici și mai uniți ca niciodată”, au transmis liderii țărilor NATO de pe flancul estic.
Zelenski vrea să participe fizic la summitul NATO din Vilnius
ACTUALIZARE 17:20 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski intenţionează să participe fizic la summitul NATO care va avea loc în luna iulie în capitala lituaniană Vilnius, a declarat miercuri ambasadorul ucrainean în Lituania, potrivit presei locale citate de agenţiei EFE.
„Planificăm (vizita). Avem nevoie în primul rând de o invitaţie, pentru că Ucraina nu este membră a NATO (...) Sperăm să o primim şi sperăm că până atunci vom schimba drastic situaţia legată de războiul din Ucraina”, a declarat ambasadorul ucrainean Petro Besta, conform Agerpres.
La ultimul summit al NATO, desfăşurat vara trecută la Madrid, preşedintele Volodimir Zelenski a participat prin videoconferinţă. La fel ca la acel summit, cel de la Vilnius se va axa pe ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, iar cele trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) sunt aşteptate să insiste din nou asupra unei posibile aderări a Ucrainei la NATO.
„Sperăm că la reuniunea de la Vilnius va fi formulat foarte clar că, în cel mai scurt timp după terminarea războiului, Ucraina va deveni membră a NATO”, a mai spus acelaşi ambasador ucrainean.
Ambele camere ale Parlamentului rus au aprobat suspendarea participării Rusiei la tratatul de dezarmare nucleară Noul START
ACTUALIZARE 17:00 Ambele camere ale Parlamentului rus au aprobat miercuri suspendarea participării Rusiei la tratatul de dezarmare nucleară Noul START, o decizie anunţată cu o zi înainte de preşedintele rus Vladimir Putin şi denunţată la unison de puterile occidentale, informează Agerpres.
Întâi deputaţii din Duma de Stat, camera inferioară, au aprobat în unanimitate suspendarea participării, urmaţi câteva ore mai târziu de senatorii din camera superioară, Consiliul Federaţiei, au anunţat agenţiile de presă ruse.
Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe rus a precizat, marţi, că Moscova va continua să respecte limitarea arsenalului său nuclear, în pofida suspendării din Noul START, până la sfârşitul efectiv al tratatului, pe 5 februarie 2026.
Medvedev: „Rusia va înceta să existe, va fi ruptă în bucăți” fără o victorie în Ucraina
ACTUALIZARE 15:45 Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev i-a răspuns miercuri președintelui american Joe Biden care a cerut în discursul susținut la Varșovia ca Rusia să își retragă trupele din Ucraina. Medvedev, unul dintre cei mai apropiați oameni de Vladimir Putin i-a trasmis că fără o victorie în Ucraina, „Rusia va înceta să existe, va fi ruptă în bucăți”, informează Agerpres care citează DPA.
„Dacă SUA nu vor mai livra arme regimului de la Kiev, atunci războiul se va termina", a scris pe canalul de ştiri Telegram şeful adjunct al Consiliului Naţional de Securitate al Rusiei.
„Dacă Rusia va încheia operaţiunea militară specială fără o victorie, atunci Rusia va înceta să existe, va fi ruptă în bucăți”, a scris Medvedev.
Citește continuarea AICI
Putin i-a adunat pe ruși pe cel mai mare stadion din Moscova pentru un discurs de 4 minute. Mulți și-au luat cadourile și au plecat
ACTUALIZARE 15:40 După discursul interminabil de ieri, în fața Parlamentului, președintele rus Vladimir Putin și-a făcut apariția la un mega-miting cu 200.000 de participanți pe un stadion din Moscova. A vorbit însă doar 4 minute Potrivit unor surse, mulți oameni au fost aduși cu forța de la serviciu sau facultate, cu autobuze speciale. Spectacolul este organizat cu două zile înainte de împlinirea unui an de la debutul invaziei ruse în Ucraina și în ajunul Zilei Apărătorilor Patriei.
Citește continuarea AICI
SUA au avertizat Germania cu privire la un atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei cu o zi înaintea invaziei
ACTUALIZARE 14:40 Ministrul german al economiei Robert Habeck a fost informat de ambasada SUA la Berlin despre iminenta invazie a Ucrainei în ajunul atacului Rusiei, informează miercuri DPA.
El a primit o vizită din partea ambasadei Statelor Unite la ministerul său la începutul serii, potrivit declaraţiilor sale făcute revistei Stern. "Am primit un dosar din care reieşea că 'Se va întâmpla în seara asta. Ei decongelează sângele depozitat, lansatoarele de rachete sunt încărcate, vehiculele sunt marcate şi trupele se îndreaptă spre graniţă'. Era clar că războiul venea, devenea o realitate amară".
Trupele ruse au lansat o invazie pe scară largă a ţării vecine în urmă cu un an, în dimineaţa zilei de 24 februarie, la ordinul preşedintelui Vladimir Putin.
Ministrul de externe german Annalena Baerbock a declarat pentru Stern că încă îşi aminteşte clar acea dimineaţă. "Mi-a luat un moment să-mi dau seama că telefonul chiar vibra. La ora 4:51 primele explozii au fost raportate la Kiev. Până la 4:59, managerul meu de birou era la telefon". Ea a spus că, deşi a fost întotdeauna clar că ar putea exista un război, "când se întâmplă, tot îţi taie răsuflarea".
Alertă de raid aerian în 10 orașe din Rusia
ACTUALIZARE 14:35 Mai multe alerte false privind presupuse atacuri aeriene au întrerupt miercuri dimineaţa emisia mai multor posturi de radio ruseşti, autorităţile anunţând ulterior că aceasta a fost opera unor hackeri, relatează EFE şi Ukrainska Pravda. „Atenţie, atenţie, ameninţare de atac cu rachete!”, s-a auzit la posturi de radio din oraşele Belgorod (la frontiera cu Ucraina), Starîi Oskol, Ufa, Kazan, Nijni Novgorod, Piatigorsk, Tiumen, în Podmoskovie (regiunea Moscovei), în total în zece oraşe din Federaţia Rusă.
Mesajul, pe care autorităţile ruse l-au atribuit unor hackeri, le cerea, de asemenea, ascultătorilor să se ascundă "imediat" în adăposturi antiaeriene. „În urma unui atac al hackerilor asupra serverelor mai multor posturi de radio comerciale din unele regiuni ale ţării, a fost transmis un anunţ despre un presupus atac aerian şi despre ameninţarea de atac cu rachete”, a explicat Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă pe canalul său Telegram.
În comunicatul său, ministerul rus asigură că a fost vorba de 'informaţii false care nu corespund realităţii'. În acest context, Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă i-a îndemnat pe ruşi să se bazeze doar pe informaţii oficiale.
Autorităţile din oraşele unde au fost difuzate miercuri alertele au informat că au fost demarate deja investigaţii pentru clarificarea tuturor circumstanţelor incidentului şi pentru găsirea celor responsabili. În regiunea Voronej, de exemplu, unde alarma falsă a fost difuzată pe undele de emisie ale Relax FM, autorităţile municipale au afirmat că a fost o „provocare a complicilor regimului de la Kiev”.
Mega-miting organizat de Putin la Moscova. Ce li s-a promis rușilor dacă participă
ACTUALIZARE 14:30 După discursul interminabil de ieri, în fața Parlamentului, președintele rus Vladimir Putin Acum, liderul de la Kremlin este așteptat la un megamiting cu 200.000 de participanți pe un stadion din Moscova. Potrivit unor surse, mulți oameni au fost aduși cu forța de la serviciu sau facultate, cu autobuze speciale. Spectacolul este organizat cu două zile înainte de împlinirea unui an de la debutul invaziei ruse în Ucraina și în ajunul Zilei Apărătorilor Patriei.
Medvedev: "Rusia va înceta să existe, va fi ruptă în bucăți" fără o victorie în Ucraina
ACTUALIZARE 14:20 Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev i-a răspuns miercuri președintelui american Joe Biden care a cerut în discursul susținut la Varșovia ca Rusia să își retragă trupele din Ucraina. Medvedev, unul dintre cei mai apropiați oameni de Vladimir Putin i-a trasmis că fără o victorie în Ucraina, "Rusia va înceta să existe, va fi ruptă în bucăți", informează Agerpres care citează DPA.
Rusia este cea mai mare ameninţare la adresa securităţii Suediei și acționează imprevizibil (spionajul suedez)
ACTUALIZARE 14:15 Rusia reprezintă o ameninţare serioasă la adresa securităţii suedeze şi a devenit din ce în ce mai agresivă în acţiunile sale, a declarat miercuri serviciul de securitate din Suedia, scrie Reuters.
„Rusia este în prezent cea mai mare ameninţare (la adresa Suediei). Regimul de la Moscova acționează imprevizibil şi este înclinat să îşi asume riscuri mari”, avertizează serviciul de informaţii suedez.
Războiul din Ucraina a schimbat drastic situaţia de securitate, iar Rusia reprezintă acum o ameninţare militară în zona de proximitate a Suediei, dar este o ameninţare şi la adresa securităţii interne a Suediei, potrivit sursei citate.
Citește continuarea AICI
Vladimir Putin s-a întâlnit cu diplomatul chinez Wang Yi, la Moscova
ACTUALIZARE 13:45 Președintele Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri la Moscova cu diplomatul chinez Wang Yi, relatează BCC. Cei doi au fost fotografiați la o masă lungă în Kremlin.
Ajutat de un traducător, diplomatul chinez a spus că relațiile dintre China și Rusia nu vor ceda presiunilor din partea altor țări. El adaugă că cele două state sunt pregătite să aprofundeze o cooperare strategică. Wang Yi spune că Beijingul este gata să-și consolideze parteneriatul cu Moscova în interesul celor două țări și al întregii lumi.
În cadrul întâlnirii, Wang Yi i-a spus președintelui Vladimir Putin care sunt dorințele președintelui Xi Jinping. Putin a spus la rândul său că parteneriatul cu China este foarte important pentru Rusia și că așteaptă vizita președintelui Chinei la Moscova.
Papa Francisc condamnă din nou războiul din Ucraina, pe care îl califică drept „absurd și crud”
ACTUALIZARE 13:35 „O victorie construită pe ruine nu va fi niciodată o adevărată victorie”, a spus miercuri, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la începutul invaziei ruse. Suveranul Pontif a lansat un nou apel la pace în Ucraina, condamnând războiul ca fiind „absurd şi crud”, relatează AFP, citată de Agerpres.
„La 24 februarie se va marca un an de la invazia din Ucraina, un an de război absurd şi crud. O comemorare tristă”, a declarat Papa Francisc la finalul audienţei sale generale săptămânale la Vatican. „Lansez un apel la toţi cei care au autoritate asupra naţiunilor să se angajeze concret pentru încheierea conflictului, pentru obţinerea unui armistiţiu şi pentru începerea negocierilor de pace”, a adăugat papa argentinian, în vârstă de 86 de ani.
„Bilanţul morţilor, răniţilor, refugiaţilor, pagubelor economice şi sociale vorbeşte de la sine”, a adăugat Jorge Bergoglio, care a lansat tot mai multe apeluri la pace în ultimul an, încercând în acelaşi timp să menţină un dialog cu Moscova.
„Va putea Dumnezeu să ierte atâtea crime şi atâta violenţă? (...) Să rămânem aproape de poporul ucrainean martirizat care continuă să sufere şi să ne întrebăm dacă a fost făcut totul pentru a opri războiul”, a mai declarat el.
În ciuda unor propuneri de mediere, diplomaţia Sfântului Scaun nu a reuşit să se impună în privinţa conflictului din Ucraina. Papa Francisc a luat în considerare o vizită la Kiev şi Moscova, însă acest plan nu s-a concretizat până acum.
Duma de Stat a Rusiei aprobă suspendarea participării Rusiei la tratatul de dezarmare nucleară New START
ACTUALIZARE 13:30 Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal) a aprobat miercuri un proiect de lege privind suspendarea participării Rusiei la tratatul de dezarmare nucleară New START (sau START III) încheiat cu SUA, la propunerea preşedintelui Vladimir Putin, relatează EFE şi Reuters.
Putin a anunţat suspendarea participării Rusiei la New START în discursul său de marţi cu privire la starea naţiunii, în timp ce preşedintele american Joe Biden a promis că va continua să sprijine şi să apere Kievul, în contextul în care vineri se împlineşte un an de la declanşarea „operaţiunii speciale militare” a Moscovei în Ucraina, scrie Agerpres.
Legea respectivă a fost adoptată în unanimitate şi va intra în vigoare după publicarea sa oficială. Conform regulei propuse marţi de Putin în discursul său, rămâne la latitudinea preşedintelui rus personal să decidă în viitor dacă Moscova va reveni la respectarea obligaţiilor sale în cadrul acestui tratat privind controlul armelor, ultimul încă în vigoare între Rusia şi SUA.
Ministrul rus adjunct de externe, Serghei Riabkov, a declarat miercuri că, la ora actuală, nu există niciun fel de dialog între Rusia şi SUA şi „nu se ştie când acesta se va relua”. El a adăugat că toate schimburile de informaţii şi toate elementele care se referă la activităţile de verificare legate New START vor fi fără efect pentru Rusia odată ce suspendarea tratatului va fi oficializată printr-un act legislativ.
Proiectul de lege votat de Duma urmează să fie validat marţi după-amiază la 15:00 (12:00 GMT) şi de Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului) înainte de a fi semnat de şeful statului. New START a fost semnat la Praga la 8 aprilie 2010 de către preşedinţii SUA şi Rusiei de la acea vreme, Barack Obama şi respectiv Dmitri Medvedev.
Tratatul limitează numărul de arme nucleare strategice la 1.550 de focoase şi 700 de sisteme balistice pentru fiecare dintre cele două puteri, pe uscat, pe mare sau în aer.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat că această decizie este un răspuns „aşteptat de mult timp” la faptul că SUA şi NATO au declarat efectiv război Rusiei. „Această decizie ne-a fost impusă de războiul declarat de SUA şi alte ţări din NATO. Va avea o puternică rezonanţă în lume, în general, şi în SUA în particular”, susţine Medvedev într-o postare pe contul său de Telegram.
Medvedev a cerut, de asemenea, ca arsenalele nucleare ale Marii Britanii şi Franţei să fie incluse în viitoarele acorduri de control al armelor între Rusia şi Occident, notează Reuters.
Ministerul Apărării rus susține că nu există penurie de muniţie în estul Ucrainei
ACTUALIZARE 13:25 Ministerul Apărării rus califică drept „absolut false” declaraţiile lui Evgheni Prigojin, şeful grupului de mercenari Wagner, care a susţinut în ajun că armata rusă a încetat să mai furnizeze combatanţilor săi muniţie pe frontul din Donbas, relatează EFE, citată de Agerpres.
„Conducerea grupului comun de trupe (în Ucraina) acordă o atenţie specială, constantă şi prioritară dotării cu tot ceea ce este necesar a voluntarilor şi militarilor unităţilor de asalt”, a transmis într-un comunicat Ministerul Apărării rus, care de mai multe săptămâni îi numeşte „voluntari” pe mercenarii din Wagner.
Ministerul, condus de Serghei Şoigu, a insistat că numai în ultimele două zile progresul total către poziţiile defensive ale forţelor armate ucrainene realizat de unităţi de asalt ruse în zona oraşului Bahmut a fost de „peste doi kilometri şi jumătate”.
„Operaţiunile de luptă reuşite nu ar fi fost posibile fără sprijinul total al ofensivei de către artilerie, vehicule blindate şi alte arme de foc (...)”, a subliniat ministerul rus, care a adăugat că, în pofida „condiţiilor climatice dificile în zona Bahmut, în ultimele zile au fost realizate 18 incursiuni ale avioanelor de asalt pentru a sprijini ofensiva detaşamentelor de asalt”. Din acest motiv, toate declaraţiile „exaltate” cu privire la lipsa muniţiilor „sunt complet false”, a adăugat ministerul rus.
Mărcile de top s-au retras din Rusia, dar produsele lor sunt în continuare accesibile ruşilor
ACTUALIZARE 13:20 Camioane încărcate cu Coca Cola trec graniţa în Rusia, turiştii ruşi revin din străinătate cu valize pline cu haine de la Zara iar platformele online locale oferă mobilă IKEA, astfel că deşi mărcile occidentale au plecat din Rusia, produsele lor sunt în continuare accesibile ruşilor, transmite Reuters.
Companiile europene, nord americane şi japoneze au părăsit Rusia, însă impactul asupra consumatorilor ruşi este minimal, chiar dacă a crescut timpul de aşteptare până la livrare iar unele produse s-au scumpit. Principala schimbare a constat în modificarea rutei de livrare, dar produsele sunt în continuare disponibile atât online cât şi în magazine.
Cumpărătorii ruşi trebuie doar să ştie unde să caute. Un exemplu este lanţul Zara care şi-a închis cele 502 de magazine din Rusia după invadarea Ucrainei şi ulterior le-a vândut către firma Daher Group din Emiratele Arabe Unite. Acum importurile pe scară redusă şi comercianţii online menţin aceste magazine în funcţiune, arată o analiză Reuters efectuată pe şase mari platforme online din Rusia precum şi interviurile cu zeci de cumpărători şi vânzători, notează Agerpres.
Zelenski intenţionează să participe la summitul NATO din iulie de la Vilnius, spune ambasadorul Ucrainei în Lituania
ACTUALIZARE 12:30 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski intenţionează să participe în persoană la summitul NATO care va avea loc în iulie la Vilnius, a declarat miercuri ambasadorul Ucrainei în Lituania, Petro Beşta, într-un interviu pentru portalul baltic de ştiri BNS, potrivit Reuters.
Zelenski a făcut numai două vizite în străinătate de la începutul invaziei ruse din Ucraina în urmă cu aproape un an - una la Washington, în decembrie, şi alta la Londra, Paris şi Bruxelles, în februarie.
Conform preşedinţiei lituaniene, la summitul NATO de la Vilnius, care va avea loc la 11 şi 12 iulie, vor lua parte majoritatea liderilor din Alianţa Nord-Atlantică. Printre ei se va număra şi preşedintele american Joe Biden, care a efectuat în această săptămână o vizită neaşteptată la Kiev.
"Acesta este planul nostru", a spus ambasadorul ucrainean la Vilnius despre vizita lui Zelenski. Ucraina speră ca participanţii la summit să cadă de acord "foarte clar că, imediat ce războiul se va termina, Ucraina va deveni membră a NATO", a afirmat diplomatul citat de Agerpres.
Amnesty International cere ca cei responsabili de invazia rusă din Ucraina să fie anchetați
ACTUALIZARE 12:13 Amnesty International a cerut ca cei responsabili de invazia rusă din Ucraina să fie aduşi în faţa justiţiei, în contextul împlinirii unui an de la începutul războiului, relatează DPA.
"Comunitatea internaţională ar trebui să facă tot posibilul pentru a garanta că cei responsabili de crime, conform dreptului internaţional, să fie aduşi în faţa justiţiei", a spus Markus Beeko, secretar general al Amnesty International în Germania, citat miercuri într-un comunicat de presă. "Aceasta include investigaţii asupra comandanţilor militari de rang înalt şi liderilor civili", a adăugat el.
De la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie 2022, trupele Moscovei au comis crime de război şi alte încălcări ale dreptului umanitar internaţional, inclusiv execuţii extrajudiciare, violenţe sexuale şi legate de gen, atacuri asupra infrastructurii civile şi locuinţelor, deportări de civili, precum şi crime extrajudiciare la scară largă prin bombardarea de oraşe, conform Amnesty.
Invazia însăşi a fost un act de agresiune care a încălcat dreptul internaţional şi care a declanşat o catastrofă privind drepturile omului, a mai transmis organizaţia. "Oamenii din Ucraina au trecut prin orori inimaginabile în aceste 12 luni de război", a mai spus Beeko. "Ei merită justiţie şi reparaţii pentru suferinţa fizică, psihică şi economică produsă de (preşedintele rus) Vladimir Putin şi trupele ruse. Comunitatea internaţională are datoria de a-i trage la răspundere pe vinovaţi", a mai adăugat acesta.
Rusia acuză ONU de blocarea rotației experților AIEA la centrala ucraineană Zaporojie
ACTUALIZARE 12:00 Rusia a acuzat miercuri ONU de blocarea rotaţiei experţilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), care se află la centrala nucleară Zaporojie (sudul Ucrainei), pe care trupele ruse o controlează din martie 2022, exprimându-şi 'profunda îngrijorare' în legătură cu acest fapt, informează Reuters.
MAE rus susţine într-un comunicat că organismul nuclear al Naţiunilor Unite 'perturbă', fără un motiv întemeiat, schimbarea programată a personalului AIEA staţionat la uzină, care se află sub controlul forţelor ruse.
AIEA a plasat personal cu titlu permanent în septembrie trecut când bombardamentele repetate suscitaseră îngrijorări privind un posibil dezastru asemănător catastrofei de la Cernobîl la această centrală nucleară, cea mai mare din Europa.
Personalul AIEA urma să fie schimbat, prin rotaţie, la centrala Zaporojie mai devreme în această lună, dar Departamentul de siguranţă şi securitate al ONU a blocat înlocuirea acestuia, invocând îngrijorări cu privire la planificata rută de intrare şi ieşire din uzină propusă de Ministerul Apărării rus, susţine Rusia.
Centrala se află situată în apropiere de linia frontului din sudul Ucrainei, amintește Agerpres.
'Între 7 şi 18 februarie, Departamentul pentru siguranţă şi securitate nucleară al ONU a perturbat de trei ori, fără nicio explicaţie clară, rotaţia experţilor AIEA la această centrală', declară MAE rus. Potrivit diplomaţiei de la Moscova, Ministerul Apărării dăduse garanţii în scris privind sosirea şi plecarea în siguranţă a personalului AIEA, dar ONU ceruse schimbarea rutei propuse de Rusia.
Moscova a declarat că este pregătită să faciliteze rotaţia de personal înainte de sfârşitul lunii februarie.
CNN: Rușii au lansat o rachetă balistică Sarmat când Biden vizita Ucraina. Testul a fost un eșec
ACTUALIZARE 11:40 Rusia a efectuat luni, în timp ce preşedintele Joe Biden se afla în Ucraina, un test al unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) care pare să fi eşuat, potrivit a doi oficiali americani familiarizaţi cu acest subiect, relatează CNN.
În prealabil, Rusia a anunţat Statele Unite despre lansare prin intermediul liniilor de comunicare specifice, a declarat un oficial. Un alt oficial a precizat că testul nu a reprezentat un risc pentru Statele Unite, aşa că SUA nu au considerat exerciţiul ca fiind o anomalie sau o escaladare.
Testarea rachetei SARMAT - supranumită Satan II în Occident şi capabilă să transporte mai multe focoase nucleare - pare însă să fi eşuat, au mai spus oficialii.
Citește continuarea AICI
Traumele provocate de război îi afectează pe copiii ucraineni care au venit în România. Mulți au insomnii sau se izolează (studiu)
ACTUALIZARE 11:30 Opt din zece copii ucraineni au trecut prin momente de frică după izbucnirea războiului atunci când interacționau cu persoane străine. Dintre aceștia, unu din zece s-a confruntat des sau foarte des cu stări de frică, arată cel mai recent sondaj realizat de World Vision România.
Într-un an de la izbucnirea războiului, peste trei milioane de ucraineni au intrat pe teritoriul țării noastre, dintre care peste 100 de mii au solicitat o formă de protecție pentru a putea rămâne în România.
Impactul psihologic al războiului asupra copiilor Aproape opt din zece copii ucraineni (77%) au trecut prin momente de frică după izbucnirea războiului atunci când interacționau cu străini, arată rezultatele celui mai recent sondaj realizat de World Vision România.
Chestionarul a fost aplicat în perioada 27 ianuarie - 10 februarie în rândul beneficiarilor ucraineni ai fundației, cât și ai altor ucraineni care au găsit sprijin la centrul de refugiați de la Romexpo.
Șapte din zece copii întâmpină probleme de insomnie, conform aceluiași sondaj la care au răspuns părinți ucraineni, în special mame.
Citește continuarea AICI
Un spion expulzat din România a fost prezent în public la discursul lui Putin
ACTUALIZARE 11:20 În timp ce președintele rus Vladimir Putin își ținea marți discursul în fața națiunii, un personaj aflat în primele rânduri atrăgea atenția. Bratislav Jikovici, un cetățean sârb, declarat indezirabil în 2017 în România și expulzat după ce a fost prins că spiona pe litoralul românesc pentru Rusia, a fost surprins în publicul lui Putin.
Șeful Dumei de Stat a Rusiei acuză SUA de distrugerea stabilității internaționale: „Au aruncat lumea într-o stare de conflicte”
ACTUALIZARE 11:10 „Încetând să-şi mai respecte obligaţiile şi respingând propunerile ţării noastre în materie de securitate globală, Statele Unite au distrus arhitectura de securitate internaţională”, a denunțat miercuri preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, scrie Reuters. „Au aruncat lumea într-o stare de conflicte şi provocări”, susține şeful Dumei, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Duma urmează să se întrunească miercuri în sesiune plenară pentru a examina proiectul de lege trimis în ajun de preşedintele Vladimir Putin privind suspendarea participării Rusiei la Tratatul de reducere a armelor strategice New START, aşteptându-se să aprobe, fără surprize, această iniţiativă, scrie Agerpres.
Putin a prezentat suspendarea acestui tratat istoric de dezarmare nucleară ca pe un avertisment cu privire la Ucraina în discursul său de marţi adresat camerelor reunite ale Adunării Federale (parlamentul bicameral rus), în timp ce liderul de la Casă Albă, Joe Biden, a promis că va continua să susţină şi să apere Ucraina pe fondul împlinirii peste două zile a unui an de la declanşarea agresiunii ruse împotriva acestei ţări.
Citește continuarea AICI
Rusia „rămâne fără muniție și a pierdut până la 50% din tancurile sale” în Ucraina
ACTUALIZARE 11:00 Rusia a pierdut până la jumătate din tancurile sale în Ucraina de la începutul războiului și își epuizează rapid muniția, a declarat un înalt oficial american, potrivit Insider.
Afirmațiile îi aparțin secretarul adjunct al Trezoreriei Wally Adeyemo.
Adeyemo susține că sancțiunile impuse Rusiei -au afectat economia și au limitat capacitatea acesteia de a înlocui echipamentele pierdute în război.
Sancțiunile, a spus el, „au degradat capacitatea Rusiei de a înlocui peste 9.000 de piese de echipament militar pierdute de la începutul războiului, au forțat opriri ale producției la instalațiile cheie de apărare și au cauzat lipsa de componente esențiale pentru producția de tancuri și avioane.”
„De asemenea, Rusia rămâne fără muniții și a pierdut până la 50% din tancurile sale”, a continuat el, și a fost nevoită „să apeleze la armele din era sovietică”.
Adeyemo spune că, după un an de război, „economia Rusiei seamănă mai mult cu cea a Iranului și Venezuelei decât cu a unui membru al G20”.
Explozie la un depozit de muniție al rușilor, în Mariupol
ACTUALIZARE 10:45 Potrivit Consiliului Local din Mariupol, un depozit de muniție rusesc a fost distrus pe 21 februarie, informează The Kyiv Independent. Depozitul era situat în cartierul central din apropierea aeroportului.
Alerte de raid aerian la Kiev
ACTUALIZARE 10:30 The Guardian relatează că sirenele de raid aerian sună din nou miercuri la Kiev. De asemenea, autoritățile ucrainene par să indice că până acum au avut loc cel puțin patru explozii în Harkov în această dimineață.
Putin vrea să tranşeze conflictul pe câmpul de luptă, susțin serviciile secrete germane
ACTUALIZARE 10:20 La aproape un an de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia ordonată de preşedintele Vladimir Putin, conducerea de la Moscova nu dă niciun semn că este deschisă la negocieri pentru a încheia conflictul, potrivit serviciilor secrete ale Germaniei, citate miercuri de DPA.
Nu există niciun indiciu că Putin ar fi dispus să ajungă la un acord de pace, a declarat şeful serviciului de informaţii externe al Germaniei BND, Bruno Kahl, în comentarii făcute grupului media german Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND) şi publicate miercuri, scrie Agerpres.
În acest moment, Putin este preocupat să pună capăt conflictului „pe câmpul de luptă şi să obţină cât mai multe avantaje acolo pentru ca apoi să dicteze un acord de pace în condiţiile sale la un moment dat în viitor”, a spus şeful serviciilor secrete germane.
Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei la 24 februarie anul trecut. Kahl a mai subliniat că Rusia este în continuare capabilă să trimită şi alţi soldaţi pe front. Din cei 300.000 mobilizaţi de Moscova în toamna anului trecut, unii erau încă în curs de pregătire, în timp ce alţii au fost deja trimişi pe front, a mai declarat el.
Rusia ar avea un „potenţial de mobilizare suplimentar” de „până la 1 milion de bărbaţi, dacă acest lucru era considerat necesar la Kremlin”, potrivit şefului informaţiilor germane.
În ciuda avantajului numeric al Rusiei, Ucraina este în continuare capabilă să se apere de forţele Moscovei foarte eficient, a spus Kahl. „Dar aceasta este o luptă dificilă pe termen lung şi doar va avea succes în partea ucraineană dacă sprijinul Occidentului este cu adevărat susţinut”, a adăugat el.
Până acum, trupele ruse au reuşit să oprească înaintările surpriză din partea ucrainenilor. În schimb, Kahl a descris situaţia curentă de pe câmpul de luptă ca un război de tranşee, „un foarte crud, brutal război de uzură”.
„Mereu mă întreb în cât timp ajung la buncăr”. Copiii din Ucraina s-au ascuns 920 de ore în pivnițe și subsoluri în ultimul an
ACTUALIZARE 10:15 Copiii din Ucraina au fost nevoiți să se ascundă în buncăre, pivnițe și stații de metrou timp de 920 de ore de când a început războiul, arată datele transmise de Salvați Copiii. Este vorba de aproximativ 38,3 zile, potrivit organizației, care adaugă că în Ucraina s-au auzit 16.207 de sirene în ultimul an.
În Harkov au existat peste 1.700 de alarme aeriene în ultimul an, cu o durată totală de aproximativ 1.500 de ore, în timp ce în regiunile Donețk și Zaporojie s-au auzit alarme timp de peste 1.100 de ore.
De-a lungul liniei frontului în sud-estul Ucrainei, bombardamentele nu încetează aproape niciodată. Familiile din această zonă au fost forțate să-și abandoneze casele, multe dintre ele acum distruse, pentru a trăi în subteran, fără lumină, apă și încălzire.
Citește continuarea AICI
Nimeni nu mai acordă atenție amenințărilor nucleare ale lui Putin, spune Zelenski
ACTUALIZARE 09:10 Președintele Volodimir Zelenski a declarat că amenințările liderului rus Vladimir Putin de a relua testele cu arme nucleare reprezintă un lucru pe care nimeni nu îl mai ia în considerare, potrivit cotidianului ucrainean Pravda.
„În ceea ce privește dacă Federația Rusă se pregătește pentru teste nucleare: noi doi suntem adulți. Această persoană (Putin) a decis mai întâi că vor avea loc niște intimidări, iar apoi a făcut legătura cu niște mesaje din partea SUA etc. Mi se pare că acest lucru se întâmplă tot timpul. Serios, nimeni nu le mai acordă atenție”, a afirmmat Zelenski, într-o conferință de presă cu premierul italian Giorgia Meloni, care se află la Kiev.
Președintele ucrainean a acuzat reprezentanții Kremlinului că ar „comunica deja ca niște teroriști”. „Singura diferență este că teroriștii poartă măști, iar în Rusia nici măcar nu-și ascund fețele”, a subliniat liderul de la Kiev. Întrebat dacă a urmărit discursul lui Putin în fața Adunării Federale, Zelenski a răspuns negativ, deoarece, după cum a remarcat, chiar în acel moment armata rusă ataca Hersonul.
În data de 21 februarie, președintele rus Vladimir Putin a dat instrucțiuni Ministerului Apărării și Rosatom, autoritatea națională de reglementare în domeniul nuclear, să asigure pregătirea pentru teste nucleare. În timpul discursului lui Putin, cinci persoane au fost ucise și 16 au fost rănite și transportate la spital ca urmare a unui atac rusesc asupra orașului Herson.
China transmite că relația cu Rusia este „solidă ca o stâncă” și va rezista oricărui test. Trimisul lui Xi a ajuns la Moscova
ACTUALIZARE 09:00 Șeful Biroului Comisiei de Afaceri Externe a Comitetului Central al Partidului Comunist din China, Wang Yi, i-a spus marți lui Nikolai Patrușev, secretarul puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei și unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Vladimir Putin, că relația dintre Beijing și Moscova este „solidă ca o stâncă” și că va rezista oricărui test într-o situație internațională în schimbare, transmite Reuters.
Parteneriatul „fără limite” al Chinei cu Rusia este analizat cu atenție în Occident după ce Statele Unite s-au declarat îngrijorate că Beijingul ar putea lua în considerare furnizarea de arme către Rusia, la un an de la invazia din Ucraina.
Citește continuarea AICI
Fostul ambasador american la Moscova povestește cum este să negociezi cu Vladimir Putin
ACTUALIZARE 08:50 Fostul ambasador al Statelor Unite la Moscova, John Sullivan, a povestit, într-un interviu acordat BBC, cum este să încerci să negociezi cu Kremlinul și de ce Vladimir Putin nu va renunța cu ușurință la planurile sale de a subjuga Ucraina.
John Sullivan a fost ambasadorul SUA la Moscova în cei doi ani dinaintea declanșării de către Putin a invaziei. Fostul diplomat s-a numărat printre cei care au încercat să poarte conversații cu oficialii ruși pentru a preveni războiul.
El spune că rușii „nu au vrut să discute în mod serios”. „Au cerut garanții de securitate pentru Rusia dar au refuzat să discute constructiv despre securitatea Ucrainei. Nu au fost dispuși niciodată să treacă de propriile puncte de vedere... A fost o mascaradă”, a spus el.
Citește continuarea AICI
Joe Biden a ascuns vizita în Ucraina și față de Prima Doamnă
ACTUALIZARE 08:45 Prima doamnă Jill Biden a dezvăluit reporterilor că a aflat despre vizita președintelui Joe Biden în Ucraina „chiar înainte de a pleca”, adăugând că și-a exprimat unele îngrijorări cu privire la această călătorie, scrie CNN.
„Mi-a spus chiar înainte să plece și i-am spus: „Ce? Te duci unde?’”, a spus prima doamnă înainte de a se urca într-un avion pentru a pleca într-o excursie de șase zile în Namibia și Kenya. Ea a reiterat că a aflat „chiar înainte ca el să plece, pentru că a fost, știți, ascuns”.
Citește continuarea AICI
Polonia va livra Kievului „în următoarele două-trei săptămâni” 14 tancuri Leopard 2
ACTUALIZARE 08:40 Polonia va livra 14 tancuri Leopard 2 Ucrainei în „următoarele două sau trei săptămâni”, odată ce antrenamentul trupelor ucrainene va fi finalizat, a declarat marţi Ministerul de externe al ţării, potrivit CNN.
Łukasz Jasina, purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, a declarat că Varşovia susţine trimiterea de avioane de luptă la Kiev, dar mai este încă mai este mult de lucru pentru a obţine un consens între ţările NATO.
„Exact aşa cum a fost cu tancurile, sperăm că această coaliţie va fi suficient de mare pentru a-i sprijini tot mai mult pe ucraineni. Avioanele sunt foarte utile în războiul ucrainean”, a declarat Jasina. „Totuşi, sunt un optimist”, a adăugat acesta.
„Dar suntem membri ai NATO şi vrem să ajungem la un acord în toate aceste chestiuni, pentru a participa împreună, deoarece alianţa este mai puternică atunci când suntem împreună”, a mai spus purtătorul de cuvânt.
Iohannis participă, la Varşovia, la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9
ACTUALIZARE 08:15 Klaus Iohannis participă, miercuri, la Varşovia, alături de omologul polonez, Andrzej Duda, la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9), la care invitaţi sunt preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Summitul B9 se desfăşoară în contextul împlinirii unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, şi are ca obiectiv continuarea coordonării dintre Aliaţii de pe Flancul Estic al NATO şi SUA, pe fondul provocărilor de securitate generate de război, scrie Agerpres.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, agenda discuţiilor vizează continuarea sprijinului multidimensional pe care statele aliate, inclusiv cele participante la Formatul B9, îl acordă Ucrainei, susţinerea pentru aspiraţiile sale euroatlantice, precum şi demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare şi apărare pe Flancul estic.
Vor fi abordate, de asemenea, modalităţile de tragere la răspundere a Rusiei, prin instrumente de drept internaţional, pentru crimele comise în Ucraina. O atenţie specială va fi acordată şi partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova, confruntată cu provocări crescute de securitate, a informat sursa citată.
Macron, așteptat în Ucraina în martie
ACTUALIZARE 08:00 Invitaţia adresată preşedintelui francez Emmanuel Macron de a vizita Kievul este „încă valabilă”, iar responsabilii ucraineni speră că va avea loc în curând, a spus marţi ambasadorul ucrainean în Franţa, Vadîm Omelşenko, citat de AFP.
Întrebat la postul de radio RTL despre faptul că preşedintele american Joe Biden a mers la Kiev, iar preşedintele francez nu, diplomatul a subliniat că „desigur” invitaţia a fost trimisă. „Din păcate, nu a putut veni”, a continuat el, adăugând totodată că această invitaţie este „încă valabilă”. „Sperăm că această vizită va avea loc eventual în martie”, a mai spus diplomatul.
Cu ocazia primei aniversări a invaziei ruse în Ucraina, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dorit să primească vizita şefului statului francez, ca simbol al sprijinului poporului ucrainean şi un semnal pentru Moscova, scrie Agerpres.
Emmanuel Macron, care a mers la Kiev în iunie pentru prima dată de la începutul conflictului, vrea să se întoarcă acolo cu anunţuri concrete, potrivit unor surse diplomatice franceze.
Ambasadorul ucrainean a lăudat „nivelul de sprijin fără precedent” din partea Franţei de la începutul războiului. „Şi sper cu adevărat că Franţa va continua să ofere sprijin”, a adăugat el. În schimb, el nu a comentat recentele afirmaţii făcute de Emmanuel Macron despre ajutorul acordat pentru „înfrângerea” Rusiei, avertizând în acelaşi timp împotriva celor care vor „mai presus de toate să zdrobească Rusia”.
„Nu căutăm să distrugem pe nimeni”, a comentat simplu Vadîm Omelşenko. „Căutăm să ne apărăm libertatea şi independenţa”, a continuat el, asigurând că scopul nu este „să trecem frontiera Rusiei şi să mergem la Moscova”. „Nu avem nevoie de asta”, a spus el.
Ambasadorul ucrainean a ţinut să sublinieze că Vladimir Putin provoacă poporului său şi ţării sale „daune pe care nimeni nu le-a făcut până acum”. „Se vor autodistruge”, a conchis el.
Franța supraveghează activitatea companiilor chineze
ACTUALIZARE 07:50Franţa supraveghează activitatea companiilor chineze susceptibile de a furniza ajutor Rusiei, a afirmat marţi ministrul francez de Externe, Catherine Colonna, în contextul în care apropierea chino-rusă îi îngrijorează tot mai mult pe occidentali, scrie AFP.
„Există companii private chineze a căror activitate o urmărim îndeaproape”, a declarat Catherine Colonna, întrebată, la postul public de televiziune France 5, despre un potenţial parteneriat strategic între China şi Rusia. La sfârşitul săptămânii trecute, şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a afirmat la CBS News că unele companii chineze furnizează deja „un ajutor neletal” efortului de război al Rusiei. scrie Agerpres.
El a subliniat că „nu există nicio distincţie între companiile private şi companiile de stat”. Dincolo de armamentul pur, poate fi luat în considerare un întreg arsenal de ajutoare precum veste antiglonţ, raţii alimentare etc. Întrebată despre locaţia acestor companii, în special pe teritoriul ucrainean, Catherine Colonna a răspuns că „nu sunt neapărat pe teren”.
Pe de altă parte, şefa diplomaţiei de la Paris a ţinut să adauge că Franţa i-a vorbit „destul de diplomatic şi destul de clar” Beijingului despre dorinţa sa ca Beijingul „să nu dea o mână de ajutor puternic Rusiei”, subliniind că ea a preferat „să reţină ataşamentul Chinei faţă de stabilitatea care o avantajează în pe termen lung”.
Catherine Colonna a mai estimat că occidentalii ar trebui să vadă mai clar poziţia Chinei la New York, cu ocazia reuniunii Consiliului de Securitate al ONU din 24 februarie, dată care va marca prima aniversare a invaziei Ucrainei de către Rusia.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că este „din ce în ce mai îngrijorat” de un posibil sprijin militar din partea Chinei pentru Rusia. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a afirmat la rândul său că omologul său chinez, Wang Yi, i-a dat asigurări că China nu furnizează arme Rusiei şi nu intenţionează să facă acest lucru.
Editor : Loredana Bancăș | Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
