Ca proba de forță a premierului britanic Theresa May să fie cu adevărat eficientă în descurajarea unui „regim Putin mai agresiv ca niciodată”, trebuie să fie întărită și de o coordonare strategică cu Statele Unite. Opinia îi aparține lui Brian O`Toole, expert din cadrul think tank-ului Atlantic Council.
Decizia de miercuri a Theresei May - în scandalul otrăvirii fostului colonel GRU Serghei Skripal și a fiicei sale, Iulia - de a expulza 23 de diplomați ruși, acuzându-i că sunt, de fapt, „agenți nedeclarați” ai serviciilor ruse de informații, este o acțiune care nu va oferi „un adevărat factor de descurajare” a unor asemenea reglări de conturi care sfidează dreptul penal internațional dacă nu va fi însoțită și de o „acțiune diplomatică în comun cu Statele Unite”, susține expertul.
John E. Herbst, directorul centrului de politici euroasiatice al Atlantic Council, pune un accent și mai apăsat: „Expulzarea acestui număr de diplomați este un răspuns adecvat în chestiuni de spionaj. Este o metodă corespunzătoare de a-ți manifesta nemulțumirea față de politicile unei alte țări. Dar, în schimb, este un răspuns slab față de o tentativă de omucidere prin tehnici exotice, care nu sunt la prima lor utilizare (în Marea Britanie – n..r)”.
Herbst consideră că numărul de expulzări ar trebui să fie mult mai mare, astfel încât ambasada Rusiei în Marea Britanie să „fie redusă la un număr mic de angajați care să poată fi ușor monitorizați”. Această măsură ar putea fi coroborată și de sancțiuni comerciale substanțiale pe segment bancar, plus restricții de circulație în Marea Britanie a unor înalți oficiali de la Moscova, subliniază analistul.
Expulzarea de diplomați ruși este un „reflex politic” firesc, din moment ce folosirea neurotoxinei în spațiul public înseamnă un atac direct asupra „suveranității britanice și a cetățenilor”, este de părere Evelyn Farkas de la Atlantic Council.
CITIȚI ȘI: Cazul Skripal | Marea Britanie, susţinută de SUA și Franța la ONU
Mai mult, Farkas spune că Marea Britanie este îndreptățită să declanșeze de urgență consultări la nivelul NATO în temeiul articolului 4 din Tratatul Atlanticului de Nord.
Articolul 4: „Părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți”.
Dar nu doar articolul 4, precizează Evelyn Farkas, ci chiar și aritcolul 5, care are ca ax principiul apărării colective.
Articolul 5: „Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecină, sunt de acord ca, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individuală sau colectivă, recunoscut prin Articolul 51 din Carta Naiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părțile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părți, a oricărei aciuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, pentru restabilirea și menținerea securităii zonei nord-atlantice. Orice astfel de atac armat și toate măsurile adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după ce Consiliul de Securitate va adopta măsurile necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securităii internaționale.”
„În mod clar, Kremlinul rămâne de neclintit în atacurile sale directe asupra suveranității europene și ameriane și asupra ordinii internaționale”, precizează Farkas.