Pe ce țară minusculă ar fi pus ochii China pentru a o transforma în avanpost militar

Ministrul de externe din Vanuatu, Ralph Regenvanu, a dezminţit marţi informaţiile apărute anterior în media australiene potrivit cărora China ar dori să instaleze o bază militară permanentă în acest arhipelag din Pacificul de Sud, încercând să elimine temerile mai multor ţări din regiune preocupate de extinderea influenţei Beijingului în zonă, relatează Reuters, citată de Agerpres.

 

China a intrat în contact cu autorităţile din Vanuatu în speranţa de a deschide într-o zi o bază militară permanentă aici, informase luni seara ziarul australian Sydney Morning Herald, iniţiativă ce ar putea modifica echilibrul geostrategic în zonă, potrivit AFP.

De asemenea, Fairfax Media, citând surse anonime, a relatat marţi că discuţii preliminare privind instalarea unei baze chineze în Vanuatu au avut loc.

Perspectiva creării unui avanpost militar chinez atât de aproape de Australia a fost discutată la cele mai înalte niveluri între Canberra şi Washington, afirmase Fairfax.

Dar şeful diplomaţiei din Vanuatu respinge aceste informaţii, susţinând într-o declaraţie pentru Australian Broadcasting Corp că „nimeni din guvernul din Vanuatu nu a vorbit niciodată despre o bază militară chineză de orice fel” în arhipelag. „Suntem o ţară nealiniată. Nu suntem interesaţi de militarizare, nu suntem interesaţi să avem vreo bază militară în ţara noastră”, a insistat el.

Conform Herald, care citează mai multe surse, Beijingul şi-ar afirma progresiv aceste ambiţii militare în regiune, vizând într-o primă etapă un acord cu Vanuatu, care să permită navelor sale să se alimenteze aici cu regularitate, relatează France Presse.

Potrivit Fairfax, nave chineze ar putea acosta pentru mentenanţă, reîncărcare şi reaprovizionare într-un port din Vanuatu, în baza unui acord care va duce în cele din urmă la crearea unei baze militare complete.

Această înţelegere ar putea fi aprofundată pe viitor, scrie cotidianul din Sydney, adăugând că serviciile de informaţii americane, australiene şi neozeelandeze sunt preocupate din ce în ce mai mult de ambiţiile chineze în zonă.

Vanuatu, situat la aproximativ 2.000 km est de nordul Australiei, a găzduit o bază americană cheie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat ca armata japoneză să fie respinsă atunci când aceasta avansa în Pacific spre Australia.

Orice viitoare bază navală sau aeriană în Vanuatu ar „crea Chinei un avanpost pentru operaţiunile de constrângere a Australiei, un avantaj în faţa SUA şi a bazei sale din Guam, permiţând colectarea de informaţii operative în cazul unei crize regionale”, afirmă Rory Medcalf, şeful Colegiului Naţional de Securitate de la Universitatea Naţională Australiană, într-un raport pentru think tank-ul Lowy Institute din Sydney.

China a deschis prima sa bază militară în străinătate în august 2017 în Djibouti, în Cornul Africii. Beijingul o descrie ca pe o facilitate logistică. Poziţia geografică a Djibouti pe coasta nord-vestică a Oceanului Indian a alimentat îngrijorarea Indiei că acesta va deveni un alt aliat de pe „şiragul de perle” militar al Chinei, alături de Bangladesh, Myanmar şi Sri Lanka.

China devine din ce în ce mai activă în Pacificul de Sud, iniţiind mai multe proiecte de infrastructură şi oferind ajutor şi finanţare micilor naţiuni în curs de dezvoltare din regiune, ceea ce a suscitat temeri că influenţa îndelungată a Australiei în zonă s-a erodat.

Ministrul de externe australian Julie Bishop a admis interesul crescut al Chinei în zona Pacificului. „Este un fapt că Beijingul s-a angajat în investiţii în domeniul infrastructurii în întreaga lume”, a declarat şefa diplomaţiei pentru Australian Broadcasting Corporation radio.

Julia Bishop, care s-a aflat în weekend în Vanuatu împreună cu prinţul Charles, s-a declarat însă încrezătoare în soliditatea relaţiilor dintre arhipelag şi ţara sa. „Avem relaţii foarte bune cu Vanuatu şi sunt convinsă că Australia este partenerul strategic preferat de Vanuatu”, a adăugat ea, conform AFP.

Între 2006 şi 2016, China a acordat naţiunilor din Pacific ajutoare de 1,78 miliarde de dolari, fără a include împrumuturile, potrivit Lowy Institute, cu sediul în Australia.