Opţiunile premierului Benjamin Netanyahu de a pedepsi Hamas pentru incursiunea mortală din Israel ar putea fi limitate de grija faţă de numeroşii cetăţeni israelieni capturaţi în timpul raidului, în timp ce o naţiune marcată în trecut de crize ale ostaticilor se confruntă poate cu cea mai gravă situaţie de până acum, relatează Reuters.
Într-un atac dramatic lansat sâmbătă din Gaza, gruparea palestiniană Hamas a luat cu asalt oraşe israeliene, ucigând peste 700 de israelieni şi luând zeci de ostatici, în cea mai sângeroasă zi pentru Israel de la războiul din 1973.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis "răzbunare cruntă", dar soarta soldaţilor israelieni, a bătrânilor, femeilor şi copiilor duşi în Gaza - numărul acestora este încă neclar, dar ar fi în jur de 100 - complică modul în care Israelul îşi ţine promisiunea de a riposta rapid şi dur, respectând în acelaşi timp un principiu de lungă durată, de a nu lăsa pe nimeni în urmă.
Israelienii sunt afectaţi de asalt şi de imaginile cu concetăţenii lor care sunt duşi în Gaza.
"Nu mai există nicio şansă ca ea să se mai întoarcă", plânge o tânără israeliancă, vorbind despre sora ei care a fost ucisă în atac, în timp ce ea şi părinţii ei erau ţinuţi ostatici, scrie news.ro. Ea apare într-un videoclip postat pe platforma X de către un înalt oficial al Ministerului israelian de Externe, ambasadorul David Saranga (fost ambasador al Israelului în România - n.r.).
În 2011, Israelul a făcut un schimb eliberând sute de prizonieri palestinieni pentru a obţine eliberarea unui soldat israelian, Gilad Shalit, care a fost deţinut timp de cinci ani. Acest tip de schimb - care chiar şi la vremea respectivă a fost criticat de unii israelieni ca fiind prea dezechilibrat - pare o afacere imposibilă când zeci de persoane ar putea fi reţinute de data aceasta.
Peste 300 de palestinieni au fost ucişi în răspunsul Israelului la atacul Hamas, în timp ce avioanele de război au lovit locaţii din Gaza. Aceasta a fost o ripostă tipică a Israelului atunci când se confruntă cu o escaladare. În plus, mii de soldaţi au fost desfăşuraţi în sudul Israelului, lângă Gaza, de unde forţele israeliene s-au retras în 2005. Dar ceea ce se va întâmpla în continuare este mai greu de determinat, scrie Reuters.
"Realitatea crudă este că Hamas a luat ostatici ca o poliţă de asigurare împotriva represaliilor israeliene, în special un atac masiv la sol, şi pentru a face schimb cu deţinuţi palestinieni", a declarat Aaron David Miller, membru senior la Carnegie Endowment for International Peace. "Va existra o constrângere asupra răspunsului Israelului? Dacă cifrele sunt mari, cum ar putea să nu fie?", arată el.
Ministerul israelian de Externe a declarat că Israelul va acţiona pentru a elibera ostaticii, pentru a afecta grav "infrastructura teroristă" a Hamas şi pentru a se asigura că niciun grup terorist din Gaza nu va mai putea face rău cetăţenilor israelieni.
Dar nu există alternative uşoare. Încercarea de a-i salva pe toţi cei despre care Hamas a spus că sunt acum reţinuţi în diferite locaţii le-ar putea pune în pericol vieţile. Cu toate acestea, negocierile prelungite cu Hamas pentru un schimb de prizonieri ar fi o victorie uriaşă pentru un duşman înrăit al Israelului.
Netanyahu, care conduce unul dintre cele mai conservatoare guverne din istoria Israelului, a invitat liderii opoziţiei să se alăture unui guvern de uniune, încercând să extindă sprijinul pentru orice răspuns.
Pentru Netanyahu, obţinerea eliberării ostaticilor vine cu amintiri personale dureroase. În 1976, fratele său mai mare a fost ucis în timp ce salva ostaticii de pe aeroportul Entebbe din Uganda, o acţiune despre care tânărul Netanyahu a spus că i-a modelat ulterior viaţa.
Locotenent-colonelul Yonatan "Yoni" Netanyahu a condus o echipă formată din 29 de comandouri care au luat cu asalt terminalul aeroportului pentru a salva israelieni şi alte persoane dintr-un zbor Air France care fusese deturnat în Uganda de către activişti palestinieni şi germani.
Într-un incident anterior, în 1972, membrii echipei olimpice israeliene au fost luaţi ostatici în satul sportivilor din Munchen de către bărbaţi înarmaţi palestinieni din grupul Septembrie Negru. În decurs de 24 de ore, 11 israelieni, cinci palestinieni şi un poliţist german au murit după ce eforturile de salvare s-au soldat cu schimburi de focuri.
Israelul a reacţionat trimiţând agenţi pentru a-i ucide pe cei pe care îi considera autorii atacului, într-o presupusă operaţiune secretă care a durat ani de zile. Mai mulţi palestinieni au fost asasinaţi în diverse locaţii din Europa şi Orientul Mijlociu.
Gaza reprezintă o provocare de o altă amploare. În lunga sa carieră, Netanyahu a arătat un apetit scăzut pentru campanii terestre, iar Gaza ar fi un loc dificil pentru a purta un război, cu cele peste 2 milioane de persoane înghesuite într-o mică fâşie de pământ condusă de Hamas. Mişcarea islamistă deţine controlul de la un scurt război cu forţele de securitate loiale preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas, în 2007.
Ariel Sharon, un veteran al războiului din 1973 şi prim-ministru când Israelul s-a retras din Gaza în 2005, a declarat că retragerea israeliană a fost dureroasă, dar a spus că menţinerea controlului asupra unei zone atât de dens populate era prea dificilă.
Netanyahu ar putea urma o strategie mai familiară, de asasinare a liderilor Hamas cu lovituri aeriene şi bombe. Una dintre cele mai mediatizate operaţiuni a fost asasinarea şeicului Ahmed Yassin, liderul spiritual al Hamas, în 2004, într-un atac cu rachete trase din elicopter.
Dar astfel de lovituri nu au reuşit să înlăture Hamas.
Adjunctul şefului Hamas, Saleh al-Arouri, a declarat pentru Al-Jazeera că gruparea are acum un număr mare de prizonieri israelieni - Hamas nu a dat niciun număr până acum - spunând că sunt suficienţi pentru a asigura eliberarea tuturor deţinuţilor palestinieni.
Asociaţia Deţinuţilor Palestinieni estimează că numărul celor închişi în închisorile israeliene este de aproximativ 5.250. Dacă Israelul ar fi de acord să îi elibereze pe toţi, ar fi o victorie uriaşă pentru Hamas şi alte grupuri militante - şi din acest motiv ar fi un târg dificil de încheiat din punct de vedere politic pentru Netanyahu sau pentru orice lider israelian.
Cu toate acestea, Mohanad Hage Ali, de la Carnegie Middle East Center, a declarat că negocierile par a fi singura cale clară de urmat. "Indiferent ce fel de durere le va fi provocată palestinienilor -bombardarea clădirilor sau asasinarea liderilor din Gaza - aceasta va păli în comparaţie cu ceea ce Hamas a provocat Israelului", a spus el.
Editor : A.P.
