Oamenii de știință vor ca incidentele cu rechini să nu mai fie numite „atacuri”, ci „mușcături”

Autoritățile din statele australiene Queensland și New South Wales au semnalat o schimbare în ceea ce privește modul de a descriere întâlnirile dintre rechini și oameni drept „atacuri”. Oamenii de știință susțin că măsura este binevenită și în același timp întârziată, conform ziarului australian The Sydney Morning Herald. 

Un înalt oficial din Queensland a declarat la un simpozion pentru rechini organizat în luna mai în zonă guvernamentală locală australiană Noosa că autoritățile din Australia ar prefera să fie folosit termenul "mușcături" în loc de "atacuri" în comunicările publice, subliniind că noua abordare se bazează pe cercetări sociale.

În statul australian New South Wales (NSW), a cărui capitală este orașul Sydney, Departamentul Industriilor Primare (DPI) a început deja să descriere contactele dintre rechini și oameni drept „mușcături”, lucrând îndeaproape cu Bite Club, un grup de sprijin pentru supraviețuitorii incidentelor.

„DPI respectă faptul că fiecare incident este cel mai bine descris de către persoana implicată", a spus o purtătoare de cuvânt, precizând și că „DPI se referă în general la „incidente” sau „interacțiuni” dintre oameni și rechini în rapoartele lor.

Christopher Pepin-Neff, cercetător la Universitatea din Sydney, a declarat că întâlnirile dintre rechini și oameni au fost denumite la nivel local drept „accidente de rechin” înainte de ‘30, până când un chirurg prominent, Victor Coppleson, a început să le descrie drept „atacuri”.

Alegerea cuvintelor în astfel de situații poate avea un impact foarte convingător în plan social, deoarece temerile publice legate de siguranța plajelor pot fi inflamate de limbajul alarmist al politicienilor și mass-media, a declarat Leonardo Guida, cercetător în cadrul Societății australiene pentru conservarea maritimă, care a participat la simpozionul din luna mai găzduit de Noosa Biosphere Reserve Foundation. 

O schimbare a limbajului contează foarte mult, „pentru că ajută la disiparea ipotezelor inerente că rechinii sunt monștri devoratori, fără minte, care mănâncă oameni”, a precizat cercetătorul Leonardo Guida.

Departamentul Agriculturii și Pescuitului din Queensland a transmis că nu a existat „nici o direcție formală în privința folosirii unui anumit termen pentru a descriere întâlnirea dintre o persoană și un rechin, iar unii oameni au doar o preferință personală pentru a folosi anumiți termeni care descriu un posibil incident". Spre exemplu, în statul sud-estic Victoria, pescarii descriu întâlnirile dintre om și rechin drept „atacuri”.

Christopher Pepin-Neff a spus că schimbarea terminologiei în formula asta „a venit după mai mult timp de așteptare”. Atacul rechinilor „este o minciună”, a spus Pepin-Neff, menționând că mai mult de o treime din întâlnirile dintre rechini și oameni nu au lăsat deloc răni pentru cei din urmă. Multe alte incidente includ numai mușcături minore din partea speciilor de rechini Wobbegong, pentru că oamenii calcă pe aceștia atunci când fac scufundări. Pepin-Neff susține că mușcăturile rechinilor care au forma unui covor colorat nu ar reprezenta o acțiune de pradă intenționată, ci una de ripostă. 

Experții susțin, totuși, că rechinii pot fi prădători în momentele în care pândesc și atacă focile. „Rechinii nu au mâini, așa că, dacă vor să exploreze ceva, o vor face cu gura”, a declarat Nathan Hart, profesor asociat la Universitatea Macquarie ​​din Sydney, care a mai spus că „oamenii sunt foarte rar mușcați de rechini.”

Filmările cu drone au dezvăluit că rechinii stau aproape de surferi în mod regulat pentru perioade lungi de timp. Cu excepția momentelor foarte rare când mușcă, aceștia preferă mai degrabă să înoate alături de oameni.

Dr. Guida a spus că publicul poate face diferența între mușcăturile de câini și atacurile câinilor, iar evitarea termenului „atacuri” în raportarea întâlnirilor dintre oameni și rechini „ajută la îmbunătățirea înțelegerii publicului asupra rechinilor și a comportamentului acestora”.

Terminologia poate fi, de asemenea, importantă, mai ales dacă cuvinte precum „atacuri” îi determină pe oameni să ceară sacrificarea rechinilor, care sunt animale protejate. Numărul rechinilor, inclusiv în jurul Australiei, este în scădere la nivel global din cauza pescuitului excesiv, din cauza poluării, cât și din cauza impactului tot mai mare generat de schimbările climatice.

„Cel mai rău lucru pe care îl dorim este ca oamenii să ucidă o mulțime de rechini", a mai declarat profesor australian Nathan Hart. 

Editor : Marco Badea