Guvernul norvegian a anunţat vineri că va debloca în acest an peste 300 de milioane de euro suplimentare în special pentru consolidarea prezenţei sale militare în Marele Nord, în apropiere de frontiera cu Rusia, în urma invaziei din Ucraina. „Chiar dacă un atac rus împotriva Norvegiei nu este probabil, trebuie să realizăm că avem un vecin la est care a devenit mai periculos şi mai imprevizibil", a declarat ministrul norvegian al Apărării, Odd Roger Enoksen.
Suma va fi folosită la creşterea prezenţei marinei în nord, la intensificarea antrenamentului armatei active şi al militarilor în rezervă, la creşterea stocurilor de muniţie, de carburant şi de alte echipamente esenţiale, la îmbunătăţirea instalaţiilor de găzduire a trupelor aliate şi la consolidarea apărării cibernetice şi a serviciilor de informaţii.
Apărătoare a frontierelor de nord ale NATO în Europa, Norvegia are în Arctica 196 de kilometri de frontieră terestră cu Rusia, precum şi o frontieră maritimă imensă în Marea Barenţ.
„Trebuie să ne sporim prezenţa în Marele Nord”, a subliniat Enoksen. „Rusia are interese de securitate semnificative în vecinătatea noastră, iar Marele Nord are de asemenea o importanţă economică pentru Rusia", a precizat el.
Manevre navale, aeriene şi terestre majore au loc în prezent în Norvegia, cu participarea a circa 30.000 de soldaţi din 27 de ţări, membre ale NATO sau partenere ale Alianţei, aşa cum sunt Suedia şi Finlanda.
Exerciţiul Cold Response 2022 vizează testarea capacităţilor Norvegiei de a primi întăriri de la aliaţi în caz de agresiune externă, în conformitate cu Articolul 5 al Cartei Alianţei, care îi obligă pe toţi membrii săi să vină în ajutorul unuia dintre ei în caz de atac. Manevrele le permit de asemenea trupelor aliate să se pregătească pentru lupta la temperaturi foarte scăzute.
Guvernul a anunţat de asemenea deblocarea a 50 de milioane de euro suplimentare pentru consolidarea apărării civile. Peste trei milioane de ucraineni au fost nevoiţi să fugă de războiul din ţara lor, iar Norvegia se pregăteşte să primească până la 100.000 de refugiaţi, a precizat premierul Jonas Gahr Store în parlament.
„Nu este cel mai probabil scenariu, însă trebuie să avem un plan dacă se întâmplă asta. Atunci va trebui să oferim cazare în depozite, săli de sport, corturi”, a spus el.
Autorităţile de imigraţie spun în schimb că se aşteaptă la 35.000 de solicitanţi de azil în acest an, dintre care 30.000 proveniţi din Ucraina.
Norvegia, care nu este membră a Uniunii Europene, a adoptat de asemenea aceleaşi sancţiuni ca şi Cei 27 împotriva Rusiei ca reacţie la invadarea Ucraina. Există însă şi o excepţie: Oslo a refuzat „pentru moment” să interzică media oficiale ruse, RT şi Sputnik, a căror difuzare este blocată în UE.
„Trebuie să recunosc că este un dosar dificil, unde principii majore intră în contradicţie şi vrem să ne dăm mai mult timp”, a explicat Store, subliniind că „libertatea expresiei este centrală aici”.
Editor : I.C
