Presa internaţională, despre alegerile din Moldova

Presa internaţională a început să relateze despre scrutinul prezidențial din Republica Moldova, prevăzut pentru 30 octombrie, și atrage atenția asupra contextului care i-ar putea determina pe alegători să aleagă un candidat prorus, după aproape șapte ani de guvernare proeuropeană.

O victorie a candidatului socialist Igor Dodon ar fi o veste bună pentru Rusia, care se luptă cu Vestul pentru influență în Europa de Est. Este valabil și pentru mica Moldovă, vecină însă cu mult mai marea Ucraină.

Fosta republică sovietică încă are de suferit de pe urma scandalului bancar de anul trecut în urma căruia a dispărut un miliard de dolari – echivalentul a 8 la sută din PIB. Scandalul a arătat amploarea corupției în cea mai săracă țară din Europa, unde venitul lunar mediu al unei familii este sub 300 de dolari, explică Reuters într-un amplu material despre scrutinul din Moldova.

Socialiștii lui Dodon vor să renunțe la acordul cu UE și vor să intre, în schimb, în Uniunea Vamală Eurasiatică de sub comanda Rusiei. Pledează pentru mai multă autonomie acordată regiunii separatiste Transnistria, unde populația majoritar rusofonă dorește să facă parte din Rusia.

În contrast, Partidul Democrat vede Acordul de asociere cu UE un pas înainte pentru aderarea deplină la blocul european până în 2020.

Socialiștii au spus că vor organiza proteste de stradă dacă Marian Lupu, candidatul sprijinit de guvern, va câștiga alegerile. Țara riscă și mai multă instabilitate, după ce deja a schimbat cinci prim-miniștri în ultimii trei ani.

„În majoritatea cazurilor, sprijinul UE a fost unul geopolitic. Iar Occidentul a închis ochii la corupția din administrația moldoveană”, a declarat Igor Dodon într-un interviu pentru Reuters. Între Rusia și UE „e o luptă geopolitică, dar noi suntem cei care avem de suferit. Exporturile pe piața UE n-au crescut, în schimb, am pierdut piața rusă”, a mai spus Dodon, aluzie la sancțiunile impuse de Moscova produselor alimentare moldovenești, după semnarea acoordului cu UE.

Se fac paralele cu situația din Ucraina, scrie Reuters. Când premierul prorus Viktor Ianukovici nu a mai semnat acordul cu UE, în urmă cu trei ani, a fost forțat să plece în urma unor proteste masive. Însă azi, ca și în Moldova, liderii proeuropeni ai Ucrainei sunt pătați de scandaluri.

Scandalul bancar din Moldova a dus la proteste de stradă, FMI și UE și-au înghețat ajutoarele, moneda națională a s-a devalorizat simțitor, iar inflația a crescut. Fostul premier Vlad Filat a fost arestat și mulți moldoveni cred că și alți membri ai elitei proeuropene au fost implicați sau sunt complici în ingineria financiară. Mai mulți miniștri din actualul guvern, inclusiv premierul Pavel Filip, au făcut parte din precedentele două guverne care au acordat împrumuturi de urgență băncilor afectate de „evaporarea” miliardului. Toată această saga a afectat sprijinul pentru integrarea UE – de la 63 la sută în 2009 la 41 la sută în aprilie 2016.

Dodon este cu mult în fața celor 11 contracandidați, fiind cotat cu 31 la sută din intențiile de vot într-un sondaj din 19 octombrie. Nu va câștiga însă din primul tur, iar turul al doilea s-ar putea dovedi mai dificil.

Este pentru prima dată din 2001 când președintele este ales direct de către alegători, și nu de Parlament. Este o concesie făcută electoratului după scandalul miliardului, când mulți moldoveni au fost înfuriați de corupția la nivel înalt și de nivelul scăzut de trai.

Președintele are un rol mai mult figurativ în Moldova – poate întoarce legi în Parlament, poate dizolva Parlamentul și poate numi premierul. Dodon nu va putea să anuleze Acordul de asociere cu UE, chiar dacă a spus că vrea să convoace un referendum pe această temă, precizează Reuters.

Dodon, retorică de campanie?

Unii diplomați UE cred că la Dodon este vorba mai degrabă de o retorică de campanie. Liderul socialist le-ar fi spus unor diplomați că partidul său nu va reununța la acord, scrie Reuters, citând sub protecția anonimatului o sursă diplomatică europeană.

Între timp, candidații prooccidentali se folosesc de sperietoarea influenței ruse pentru a obține mai mulți bani din Vest, a mai spus sursa diplomatică. „Vin rușii” este cardul folosit pentru a cere acces la finanțarea UE, a declarat diplomatul.

Candidatul Partidului Democrat, Marian Lupu, are o platformă de reforme politice și stabilitate politică. Speranțele sale într-o tranșă din împrumutul de 180 de milioane de dolari de la FMI s-au spulberat, joi, când s-a anunțat că banii vor veni abia după alegeri.

Parte din dezamăgirea pe care o simt alegătorii față de Occident este pusă și pe seama influenței pe care o are mogulul media Vlad Plahotnic în politica și instituțiile de stat. „Plahotniuc controlează totul în Moldova – parlament, guvern, iar acum vrea să ia și controlul președinției”, susține Dodon. Plahotniuc, comentează Reuters, nu a putut fi contactat pentru a comenta, dar aliații săi – inclusiv Marian Lupu - spun că influența sa este deliberat exagerată de opozanți.

Un alt candidat la președinție, Dmitri Ciubașenco, fost corespondent Reuters, spune că orientările prooccidentale ale lui Plahotniuc s-ar putea să fi știrbit imaginea Vestului în rândul moldovenilor.

Moldovenii, explică Ciubașenko, consideră că Statele Unite susțin ceea ce ei spun că e „un regim corupt” numai din motive geopolitice, antirusești, iar asta este, desigur, o sursă pentru neîncrederea în parcursul prooccidental al țării, încheie Reuters.

Europa Liberă:  Maia Sandu avertizează în privința riscului unei fraude masive

La rândul său, Radio EUROPA LIBERĂ publică un interviu cu Maia Sandu, unul dintre principalii candidați prooccidentali. Aceasta avertizează în privința „riscului unei fraude masive” la alegeri.

Maia Sandu a fost zilele trecute la Bruxelles și s-a întâlnit cu oficiali UE, inclusiv cu Angela Merkel, cancelarul german.

Fost ministru al educației, Maia Sandu este candidata Partidului Acțiune și Solidaritate. Ea spune că a venit la Bruxelles ca să avertizeze partenerii internaționali ai Moldovei despre riscul unei fraude masive și să le ceară ajutorul.

„Vrem alegeri democratice. Merităm să avem alegeri democratice. Din păcate, nu putem conta pe instituțiile statului, pentru că nu sunt libere și independente, de aceea contăm așa de mult pe sprijinul instituțiilor UE”, a explicat ea.

Sandu sugerează că listele de alegători incorect întocmite și presiunile asupra angajaților statului ar putea afecta rezultatele votului. Ea cere comunității internaționale să monitorizeze scrutinul prezidențial, inclusiv în turul al doilea. OSCE și Oficiul pentru Drepturile Omului intenționează să trimită 30 de experți și 200 de observatori pentru votul din 30 octombrie.

În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, din 13 noiembrie, Igor Dodon, cotat ca favorit în sondaje, se va confrunta probabil cu Maia Sandu, precizează Europa Liberă.

Un fost comunist care a deținut posturi-cheie în guvern, inclusiv portofoliul economiei și comerțului, Igor Dodon promite că prima sa vizită, dacă va deveni președinte, va fi la Moscova, precizează și Europa Liberă. La rândul său, arată că Moldova este divizată între tabăra celor care vor legături mai strânse cu partenerul tradițional de afaceri, Rusia, și cea care favorizează Uniunea Europeană.

După ce protestele de stradă au contribuit la îndepărtarea de la putere a comuniștilor lui Vladimir Voronin, în 2009, guvernele prooccidentale de la Chișinău au fost măcinate de disensiuni și au eșuat în a împiedica frauda de proporții din băncile moldovenești. În plus, regiunea separatistă transnistreană, unde Rusia încă menține trupe, a contribuit la înrăutățirea climatului politic și economic al țării, potrivit RFE-RL.

Newsweek: Puține lucruri se vor schimba, indiferent de rezultat

Și revista Newsweek publică o analiză  despre situația din Moldova. „De ce primele alegeri prezidențiale directe din ultimii 15 ani din Moldova reflectă o diviziune artificială” se intitulează articolul semnat de Nicolae Reutoi, senior analist la Alaco, o firmă de consultanță în afaceri, cu sediul la Londra.

Moldovenii se pregătesc să-și aleagă un nou președinte și li se cere să aleagă între candidați proeuropeni și proruși, într-un scrutin care reflectă polarizarea peisajului politic. Dar, spre deosebire de Ucraina vecină, aceste împărțiri de tabere sunt artificiale și înșelătoare, servind doar la mascarea lăcomiei și cinismului multora dintre politicienii țării – un aspect de care atât Bruxelles-ul, cât și Moscova sunt conștiente, scrie analistul.

Dacă ar fi să te încrezi în presa din Moldova, rezultatul alegerilor ar putea determina orientarea geopolitică a țării. În realitate, puține lucruri se vor schimba, indiferent cine va fi ales, scrie Newsweek. Rivalitatea geopolitică este mai mult o distragere a atenției de la problemele economice cronice care afectează Moldova. Politicienii nu au reușit să introducă reformele de care era atât de mare nevoie, mulți fiind acuzați de corupție sau că au gestionat prost economia, ceea ce a adus țara aproape de un periculos nivel de stat eșuat.

Ca și la alte scrutine, taberele politice rivale și-au pus în funcțiune, cu ajutorul presei, mașinile de propagandă pentru a avertiza în privința unor pericole. Partidele proeuropene vorbesc de pericolul tancurilor rusești, iar rivalii proruși agită frica de a deveni un avanpost al NATO.

Aceste diviziuni au fost artificial create de establishmentul politic care de-a lungul anilor a exploatat lipsa de identitate și vulnerabilitatea acestei foste republici sovietice. În anii care au urmat independenței obținute în 1991, sentimentul național al moldovenilor era puternic, dar dimensiunea redusă a țării și un naționalism românesc incipient le-a permis politicienilor să argumenteze în mod nesincer că Moldova are nevoie de aliați puternici pentru a supraviețui, scrie Newsweek.

După scandalul miliardului de dolari dispărut, nici Bruxelles-ul, nici Washingtonul nu au rupt legăturile cu Chișinăul, în speranța că alegerile prezidențiale încă ar mai putea fi câștigate de un candidat pro-UE autentic. Sondajele arată, însă, că Igor Dodon este favorit. Dacă va fi ales președinte, este însă puțin probabil să se arunce în brațele Moscovei, comentează Newsweek. Președintele Vladimir Putin a fost mai puțin „orbit” decât oficialii de la Bruxelles și a fost mai reținut în a-i sprijini deschis pe susținătorii lui din Moldova, din moment ce, dincolo de retorică, ei trebuie să dovedească dacă sunt serioși, încheie analistul care semnează articolul din Newsweek.