Curtea Constituțională a Republicii Moldova a suspendat luni aplicarea prevederilor legii prin care Serviciul de Informații și Securitate (SIS) este trecut din subordinea președintelui în cea a Parlamentului, până la soluționarea de fond a cauzei, informează agora.md.
Decizia vine după ce deputatul Sergiu Litvinenco, din partidul președintelui ales, Maia Sanadu, a depus o sesizare și a cerut să fie suspendate efectele legii până când instanța se va exprima în legătură cu acest subiect.
Președintele ales Maia Sandu anunțase că va contesta la Curtea Constituțională demersul de săptămâna trecută din Parlamentul de la Chișinău prin care o majoritate fidelă actualului președinte socialist Igor Dodon a adoptat grăbit o serie de legi, printre care cea referitoare la SIS, prin care practic funcția prezidențială este privată de unele prerorgative. Aceste acțiuni ale parlamentarilor socialiști și ale aliaților lor au stârnit indignare și proteste ale populației.
„Soluția suspendării este necesară pentru a evita prejudiciile şi consecinţele negative iminente pentru ordinea constituţională. În cazul în care acțiunea Legii contestate nu va fi suspendată, aceasta ar putea fi pusă în aplicare și ar putea produce efecte, de exemplu, asupra desemnării conducerii Serviciului de Informații și Securitate. Curtea consideră că suspendarea Legii contestate are mai multe beneficii sub aspect constituţional în raport cu soluția nesuspendării ei”, se arată în decizia emisă luni de Curtea Constituțională de la Chișinău.
Luni, deputați ai Platformei Demnitate și Adevăr au depus mai multe sesizări la Curtea Constituțională pe marginea legilor adoptate de Parlament în ședința din 3 decembrie 2020. Acestea se referă la activitatea Serviciul de Informații și Securitate, Stadionul Republican și modificarea componenței Biroului permanent al Parlamentului.
Legi controversate adoptate în Parlamentul de la Chișinău
Deputații Platformei DA, PAS, PDM și Pro Moldova au cerut retragerea de pe ordinea de zi a mai multor proiecte controversate, printre care inițiativa ce vizează controlul SIS. Propunerile nu au întrunit numărul necesar de voturi, din cauza socialiștilor și a deputaților din grupul „Pentru Moldova”, platformă din care fac parte deputații Partidului Șor și câțiva neafiliați. Într-un final, s-a ajuns la blocări de tribună și îmbrânceli în Parlament.
Până la urmă, au fost aprobate rapid de către majoritatea controlată de socialiștii lui Igor Dodon mai multe legi care destabilizează cu totul statul, îl împing mai mult în brațele Rusiei, tocmai când, în urma alegerilor prezidențiale, electoratul și-a dat votul unui președinte proeuropean.
Șeful serviciilor de informații nu mai e numit de președintele țării, ci de Parlament. Maia Sandu e lăsată de oamenii lui Dodon fără una dintre cele mai importante prerogative, cu puțin timp înainte de a-și începe mandatul în fruntea Republicii Moldova.
De asemenea, a fost adoptată o lege care oferă un statut special regiunii găgăuze, ce poate bloca orice decizie a statului și care deschide practic perspectiva federalizării țării.
Apoi, limba rusă a căpătat statut oficial.
Bugetul pe anul viitor a fost aprobat fără nicio consultare publică, pur și simplu a trecut.
Aceste demersuri intervin în condițiile în care președintele socialist al țării, Igor Dodon, considerat pro-rus, a pierdut alegerile, iar noul președinte va fi Maia Sandu, considerată un politician proeuropean.
Președintelui ales îi va fi însă greu să adopte politici reformiste, în condițiile în care în Parlamentul de la Chișinău există o majoritate fidelă lui Igor Dodon. Maia Sandu a îndemnat ca cetăţenii să ceară alegeri anticipate.
Niciuna dintre formațiunile politice din Parlament nu are suficienți deputați pentru a putea guverna și de aceea, pe parcursul ultimilor ani, au fost formate majorități de conjuctură. Acum, deputaţii socialişti fideli lui Igor Dodon şi cei Partidul Şor, formațiunea primarului pro-rus din Orhei, Ilan Șor, s-au aliat și au votat, fără dezbateri şi fără a fi examinate, toate aceste proiecte de legi.
Deputații le-au spus „niet” americanilor
Pe de altă parte, Parlamentul de Chişinău a respins un proiect privind construcţia unui nou sediu al ambasadei americane. Legislativul a aprobat rezilierea unui contract cu autorităţile de la Washington privind terenul fostului stadion republican pentru noul sediu diplomatic.
Ambasada Statelor Unite a reacționat spunând că autorităţile americane au negociat cu bună-credinţă, timp de un deceniu, achiziţia terenului, cu guverne succesive de la Chişinău. Această abrogare încalcă un acord bilateral obligatoriu, dreptul internaţional şi afectează negativ relaţiile dintre Statele Unite şi Republica Moldova, a arătat misiunea diplomatică americană.
Statele Unite erau pregătite să investească peste 250 de milioane de dolari pentru acest proiect.
Citiți și: Reacția României la evenimentele de la Chișinău: Afectează grav statul de drept și funcționarea sistemului democratic
Editor : Luana Pavaluca
