De ce are succes vinul moldovenilor?
Un parcurs tumultuos, plin de momente dramatice. O cultură definitorie pentru un spațiu și un popor. Locuri fascinante, care păstrează istoria intactă, și secretele inițiaților. Și un prezent de succes: în 2018, vinurile moldovenești au obținut 500 de premii și medalii internaționale. Cum s-a ajuns aici și cine sunt cei care duc tradiția mai departe aflăm chiar acum, într-un reportaj în exclusivitate, marca „Digicult”.
De mai bine de 5.000 de ani, pe teritoriul Republicii Moldova se produce vin. Iar istoria recentă își are poveștile ei uimitoare și locurile excepționale. Un astfel de spațiu este Castel Mimi.
Constantin Mimi, guvernatorul care a salvat viile Moldovei de sovietici
Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei din perioada stăpânirii țariste și vinificator ilustru al secolului XX, planta în satul Bulboaca, în 1893, primii butași de viță-de-vie. Ulterior, prințul Galițîn al Rusiei a dat ordin să se defrișeze toate podgoriile, pentru a se planta porumb. Guvernatorul s-a împotrivit temeinic. Astfel, vița-de-vie continuă să rodească și în zilele noastre.
CRISTINA FROLOV, manager general Castel Mimi: „Tot ce este legat de vin, viță-de-vie, podgorii, arhitectură sunt povești care fascinează și istoria, oarecum, le are tot timpul în vizor. Aici s-a produs vin, de-a lungul anilor, tot timpul, nu au fost pauze, iar Mimi a furnizat vin chiar și în timpul războiului, pentru armatele care luptau. În istoria pe care o prezentăm oaspeților noștri, avem câteva etape despre care vorbim: avem perioada lui Mimi, până în '35, când acesta nu a mai fost. În perioada comunistă și a sovieticilor, vinăria aceasta a devenit cel mai mai exportator de vinuri din întreaga Uniune Sovietică. Cu siguranță au crescut vânzările și aici lucrau, în permanență, peste 1.500 de oameni. Sunt alte consecințe, precum calitatea vinului sau volume foarte mari și puțină concentrare asupra detaliilor. Ceea ce am reușit noi să facem, în perioada familiei Trofim, este să tranzităm de la a fi un producător gigant la a fi un producător mediu și chiar, în unele cazuri, un producător boutique. Pentru că sunt vinuri pe care le producem în cantități superlimitate: avem un vin, de exemplu, un Chardonnay barrique, pe care l-am îmbuteliat doar în 1.900 de sticle”.
Pivnița cu 300.000 de litri de vin. Castel Mimi, printre capodoperele lumii vinului
Clădirea principală, cu arhitectură de inspirație franceză, are o pivniță care adăpostește 300.000 de litri de vin, păstrat în butoaie. Sovieticii n-au privit cu ochi buni eleganța construcției, astfel că au acoperit cu tencuială întreaga clădire. Stratul grosolan comunist a urâțit fațada, însă a conservat piatra și cărămida originale. Clădirea a fost restaurată în detaliu, conform fotografiilor inițiale. De la ferestre și elemente decorative la jgheaburi și burlane, totul a fost reprodus cu fidelitate. Fiecare piatră a fost scoasă, șlefuită și așezată înapoi la locul ei, iar praful rezultat după șlefuire a fost inclus în amestecuri speciale, pentru a completa spațiile libere.
CRISTINA FROLOV, manager general Castel Mimi: Pentru că este un monument de arhitectură, se află permanent în stare de mentenanță, trebuie să continuăm să-l restaurăm și să-l menținem în starea la care l-am adus.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Cărămida originală a fost uscată, în aer liber, timp de un an, pentru ca totul să arate ca odinioară. Cel însărcinat cu această misiune dificilă și provocatoare a fost arhitectul italian ARNALDO TRANTI. Procesul laborios, care a durat 4 ani și a inclus 600 de persoane, a avut rezultate pe măsură: Castel Mimi este inclus pe lista celor 14 capodopere arhitecturale ale lumii vinului.
CRISTINA FROLOV, manager general Castel Mimi: Toți turiștii care vin să ne vadă spun „Vinul este în sângele vostru!” Este un produs care face parte din cultura noastră. Fiecare moldovean care are casă are beci. Deci nu există o gospodărie în Republica Moldova în care să nu existe un beci. Chiar și acum, când omul își construiește casa, își face beci. Asta spune totul. Fiecare are un rând-două de viță-de-vie acasă, își face vin, vinul tatei, vin de la părinți, vin de casă. Și asta demonstrează că este un produs primordial, așa cum sunt murăturile. Cum sunt anumite deserturi care de definesc.
Cricova, un oraș subteran al vinului, vizitat și de Iuri Gagarin
Un reper în materie de vin, istorie, cultură și diplomație îl reprezintă faimoasele Crame Cricova. După suprafața ocupată, pot fi ușor numite un adevărat oraș subteran al vinului.
Ca în orice alt oraș, avem și noi străzi, bulevarde, străduțe, stradele, vă rog să nu plecați departe de trenuleț, pentru că se mai pierde lumea pe ele, bine?
S-a rătăcit aici și primul om ajuns în spațiu, faimosul cosmonaut Iuri Gagarin, darămite niște turiști obișnuiți...
120 de kilometri de galerii are această fostă mină de calcar. Roca provenită de aici a fost folosită la construcția orașelor moldovenești, apoi la reconstrucția lor, după cel de-al Doilea Război Mondial. Astăzi, deși extracția calcarului se practică încă, ceea ce dă valoare locului sunt vinurile.
Nenumărate butoaie și cisterne păstrează soiurile care vor ajunge, abia după maturare, în sticle.
Lemnul pentru aceste butoaie și butoaiele sunt importate din cinci țări: din Italia, Franța, Ungaria, România și Statele Unite.
Din mult mai multe țări sunt oamenii de seamă care dețin colecții de vinuri alese, într-un spațiu impresionant al cramelor: Muzeul Cricova. Șefi de stat, personalități mondiale își au, puse la păstrare, sticlele prețioase. De la Vladimir Putin și Angela Merkel la John Kerry și Donald Tusk, de la Traian Băsescu la Klaus Iohannis, nume sonore se regăsesc pe etichetele de la Cricova. Iată câteva exemple (clic pe prima fotografie pentru a le vedea pe celelalte):
Mai există și colecționari discreți, care nu doresc să-și afișeze identitatea. Toți, însă, fac parte dintr-un cerc select, în care este foarte dificil să intri.
Cea mai scumpă sticlă de aici conține vin din Ierusalim producție 1902, dintr-o serie de doar 400 de exemplare. Valoarea ei? 1 milion de euro!
O scurtă istorie. Moldova avea cea mai mare producție de struguri din URSS
De la epocile de mult apuse la prezentul plin de satisfacții a fost un drum lung și complicat. Dar nimeni și nimic nu i-a despărțit pe moldoveni de vin. Nici măcar invaziile barbare.
GHEORGHE ARPENTIN, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului din Republica Moldova: „E o istorie foarte bogată, cu cultură, cu tradiție și cu oamenii care stau în spate, care au făcut să trăiască industria asta. Istoria vinului moldovenesc a avut o amprentă foarte puternică a coloniștilor care au venit din Elveția, fiindcă noi găsim și unele soiuri de-acolo”.
Odată devenită parte a Imperiului Rus, Moldova a ajuns un furnizor esențial în teritoriu.
GHEORGHE ARPENTIN, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Rep. Moldova: „Prin anii 1920, Moldova era cea mai importantă din Imperiul Țarist, cea mai mare suprafață, aveam atunci 40.000 de hectare de viță-de-vie. După asta, desigur, a fost intensificată viticultura de masă, ne gândeam cum să facem ca spațiul ăsta să fie alimentat cu vin și am ajuns că 7 procente din teritoriul Moldovei au fost ocupate cu viță-de-vie. Aveam densitatea cea mai înaltă în lume”.
Soiurile tradiționale, cultivate de milenii, înlocuite pe criterii politice
În vremea URSS, Moldova avea 200.000 de hectare de viță-de-vie și producea cei mai mulți struguri din întreaga Uniune. Un singur „detaliu” umbrea performanța: în era sovieticilor, cantitatea a eclipsat calitatea. Legea o făceau vinurile vrac. Soiurile tradiționale, cultivate local de milenii, au fost înlocuite, pe criterii politice.
GHEORGHE ARPENTIN, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Rep. Moldova: „Raportam cele mai mari volume, dar calitatea, desigur, suferea. Au fost plantate soiuri care veneau din toate colțurile lumii, care erau productive. Două soiuri care reprezentau aproape jumătate din structura sortimentului, Aligote și Rkatsiteli, unul venea din Franța, celălalt din Georgia. Ele serveau drept bază pentru fabricarea vinurilor spumante pentru Uniunea Sovietică”.
90% dintre strugurii produși în Moldova ajungeau, odată trecuți prin marile centre de producție ale URSS, vin spumant. Pentru că festivismul devenise politică de stat.
GHEORGHE ARPENTIN, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, R. Moldova: „Atunci, în perioada sovietică, șefii comuniști aveau o idee: fiecare om sovietic, atunci eram 250 de milioane, trebuie să aibă la Anul Nou - la Crăciun, dar atunci îi ziceam Anul Nou - câte o butelie de șampanie”.
Independență plătită cu embargo pe vin
În anii '90, odată cu declararea independenței, Moldova a pierdut cea mai importantă piață de desfacere: fostul gigant sovietic. Suprafețele cultivate și producția la hectar au început să scadă. Iar în anul 2006, Federația Rusă a făcut încă o mișcare strategică.
GHEORGHE ARPENTIN, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Rep. Moldova: „Am avut prima mare problemă, sectorul s-a confruntat cu primul embargo impus de Federația Rusă. Ei vorbeau de probleme sanitare, dar era vorba de problema politică. Noi am luat direcție spre Europa, iar Rusia a zis, ok, dar în cazul ăsta iată răspunsul nostru la așa independență”.
A fost momentul în care moldovenii au decis să-și ia, încă o dată, soarta în mâini. În 2009 consolidaseră, deja, sectorul privat, pentru a putea duce negocieri cu statul. Astăzi sunt departe.
Vinul face Unirea
GHEORGHE ARPENTIN, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, R. Moldova: „Vinul, pentru moldoveni și pentru întreg spațiul românesc, e o identitate. Componenta asta culturală e foarte importantă, ceea ce noi ne străduim să formulăm, căutăm și istorie, și tradiții, să le integrăm în discursurile noastre. Vinul e un foarte bun ambasador. Teritoriul românesc e inseparabil. Eu cred că vinul va fi acela care să unească țara”.
O tradiție care a rezistat timpurilor și regimurilor dușmănoase merită celebrată. În țara în care fiecare locuitor este un mic producător de vin, marii producători își au balul lor. „Vernisajul vinului” este evenimentul principal al fiecărui an, la Chișinău. Cea de-a 15-a ediție a reunit, la Palatul Republicii, 66 de producători și sute de varietăți de vin. Un maraton al degustărilor de-a lungul căruia poți afla mai multe nu doar despre soiuri îmbuteliate ori recolte memorabile, ci și despre istoria culturală și ... lichidă a locurilor.
REPORTER: DIANA POPESCU
IMAGINE: VLAD PARASCHIV
Urmăriți emisiunea „Digicult” sâmbătă, de la ora 14:30.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
