Video Exclusiv Mircea Geoană: NATO consideră posibil scenariul unei intervenții armate ruse în Ucraina. Cum răspunde Alianța amenințărilor Moscovei
NATO evaluează ca posibil scenariul unei intervenții armate a Rusiei în Ucraina, iar această variantă este „preocupantă”, spune secretarul general-adjunct al NATO, Mircea Geoană, care în același timp transmite Moscovei un avertisment fără echivoc: costul va fi foarte sever, dar nu neapărat militar. NATO este pregătită pentru orice eventualitate, dar înainte de toate, lansează către Federația Rusă apelul de a reveni la masa dialogului, a subliniat Mircea Geoană, într-un interviu la Digi24.
Alianța Nord-Atlatică este conștientă că Rusia caută să provoace NATO pentru că, de fapt, are nevoie de un pretext pentru a-și justifica acțiunile ofensive, în dorința ei de a-și recrea niște sfere de influență în Europa. Iar pentru a genera tensiune, Moscova se folosește de diverse instrumente, de la mobilizare de forțe militare până la dezinformare masivă, știri false sau amplicarea unor tensiuni sociale, în ceea ce constituie un atac hibrid. În acest context trebuie privite și declarațiile recente ale Moscovei, care a readus în discuție scutul antirachetă de la Deveselu, a explicat secretarul general-adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Scutul antirachetă, doar un pretext pentru Rusia
„Este evident acel tip de comunicare și dezinformare care din păcate a devenit un mod de operare din partea Moscovei”, a comentat luni seara, la Digi24, secretarul general-adjunct al NATO, Mircea Geoană, referindu-se la acuzele recent relansate de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a spus că în România și Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor ce pot fi folosite pentru lovituri ofensive.
„Suntem o alianță politico-militară pur defensivă. Tot ceea ce facem este conform misiunii încredințate de liderii și de națiunile care sunt membre NATO, inclusiv de România: să apărăm teritoriul și populațiile celor 30 de națiuni, de la Marea Neagră până la Vancouver și până la San Francisco, împotriva oricărui pericol. Și nu noi suntem cei care am amplasat rachete de ultimă generație și-n Crimeea, și-n Ucraina ocupată, și-n Kaliningrad și-n multe alte locuri. Este, într-un fel, un joc de comunicare la care NATO răspunde extrem de clar, inclusiv prin vocea secretarului general Stoltenberg la Riga, o spun și eu, o spunem și direct Federației Ruse, când avem dialog pe diverse canale cu dânșii: să nu mai folosească NATO ca pretext pentru intenția evidentă de a recrea sfere de influență în Europa”, a arătat secretarul general-adjunct al NATO.
O concentrare de forțe „preocupantă” și „neobișnuită”
„Vedem cu preocupare această concentrare neobișnuită de forțe militare rusești importante în jurul Ucrainei - și în sud, dinspre Crimeea, și în est, și în nord, dinspre Belarus acum, în noile condiții create de regimul Lukașenko”, a menționat Mircea Geoană.
El a reiterat că pentru NATO, Crimeea este teritoriu ucrainean. „Nu vom recunoaște niciodată această anexare ilegală, imorală și aistorică, dacă vreți, e în afara vremurilor noastre”, a declarat Geoană.
„Această mobilizare de forțe, numeroase și capabile de acțiuni ofensive, în Crimeea și în jur, și în Donbas, ocupat temporar de către apropiați ai Federației Ruse, este foarte neobișnuită. Am mai avut în iunie anul trecut o mobilizare oarecum similară, care și atunci a creat numeroase semne de întrebare la NATO, în America, în Europa, peste tot. Și am descurajat și atunci Federația Rusă, cu intenție potențială. Nu știm până la urmă care este jocul pe care președintele Putin vrea să-l joace. Dar în momentul în care mobilizezi atâta forță militară, există un risc - sperăm să nu fie cazul - ca arma militară să fie folosită încă o dată împotriva Ucrainei”, a arătat Mircea Geoană. „Sperăm să nu fie această variantă, este preocupant”, a adăugat secretarul general-adjunct al NATO.
Avertismentul NATO: va exista un cost sever pentru Moscova
„O nouă incursiune militară, așa cum au făcut-o în 2014 sau în 2008 în Georgia, va avea - nu din punct de vedere militar, dar din punct de vedere politic, economic și financiar - un cost foarte sever pentru Federația Rusă. Este ceea ce aliații NATO au discutat la Riga, este ceea ce NATO și Uniunea Europeană discută”, a avertizat oficialul NATO, menționând în context sancțiunile economice care au fost impuse Rusiei după anexarea Crimeei, sancțiuni care continuă și azi. „Dacă se întâmplă încă o dată, e foarte clar că prețul politic, economic și financiar - nu vorbesc de militar - va fi semnificativ. Ceea ce spunem sper să fie auzit și la Moscova la justa valoare a avertismentului nostru”, a punctat Mircea Geoană.
„Spunem extrem de clar: este un lucru pe care Federația Rusă trebuie să înceteze să-l facă, trebuie să dezescaladeze, să înțeleagă că până la urmă dialogul, diplomația, dialogul între lideri este necesar”, a completat Mircea Geoană. El a precizat că se ocupă personal, în mare măsură, de încercarea de a avea un minim dialog cu Federația Rusă.
Pentru România există Art. 5, care funcționează. Cum rămâne cu Ucraina?
„Vreau să fie foarte clar că Ucraina nu este membru NATO, România este membru NATO. Pentru România, și pentru țările baltice, și pentru Polonia funcționează Art 5. Acolo, la NATO, nu este niciun dubiu: apare ceva militar împotriva noastră sau de altă natură, reacționează imediat, decisiv și cu putere de descurajare foarte mare. Dar Ucraina este un partener important al NATO și până la urmă, și noi ca români putem să înțelegem că nu ne place ca cineva deasupra noastră, o putere, de oriunde ar fi ea, să ne dicteze destinul și direcția pe care vrem să o luăm ca națiune.
Dacă Ucraina decide în mod suveran și democratic că vrea să continue să meargă către Occident, continuă reformele, continuă multe lucruri pe care le au încă de făcut și dacă Alianța va fi de acord, prin consens - asta trebuie realizat în NATO - nu putem să spunem unei țări din Europa secolului XXI că altcineva, din afară, îi poate dicta și impune o direcție contrară voinței suverane a poporului. Aceasta este esența democratică a NATO, o alianță pur defenisivă, care își apără teritoriul și populațiile și care încurajează Rusia să reducă tensiunile și riscul de escaladare”, a punctat Mircea Geoană reliefând care este poziția Alianței în ceea ce privește Ucraina și amenințările din zonă.
Ce înseamnă atac hibrid: știri false și operațiuni precum cea din Belarus
Ce s-a întâmplat în Belarus face parte din acest plan rusesc de a-și extinde granițele, de a forța și a provoca? a fost întrebat Mircea Geoană. „Este un lucru pe care nu vreau să-l comentez în plan public. Aliații noștri din acea zonă, aliații polonezi, letoni, lituanieni, au și astfel de considerente când se uită la situația încă foarte severă de la graniță. Ceea ce este intolerabil este să folosești niște oameni, până la urmă necăjiți și speriați. Este clar că este o mobilizare deliberată, un atac hibrid în care se instrumentalizează migrația generată artificial - cine se gândea din Irak sau Afganistan să meargă prin Belarus către Germania? Sunt alte căi un pic mai directe. Deci, este un alt semnal că există o intensificare a tensiunilor, o diversificare a instrumentelor pe care țări precum este Belarusul sau Federația Rusă, în diverse proporții și în diverse aranjamente, le folosesc împotriva noastră, inclusiv dezinformare masivă, știri false, inclusiv amplicarea unor tensiuni care sunt reale în societățile noastre”, a arătat Mircea Geoană.
Unitate comună NATO-UE pentru combaterea dezinformării care vine dinspre Moscova
El a spus că NATO și Comisia Europeană colaborează strâns și au o unitate comună tocmai pentru a combate dezinformarea care vine dinspre Moscova.
„În societățile noastre democratice, lumea nu este de acord cu privire la toate subiectele, este normal să fie așa. Iar dezinformarea practicată de Moscova țintește adesea chestiuni interne. Uitați-vă la rapoartele Congresului american sau ale Comisiei Europene. Colegii mei din NATO lucrează zi de zi cu colegii din Comisia Europeană la o unitate de combatere a dezinformării”, a spus Mircea Geoană.
El a detaliat câteva domenii către care Moscova își îndreaptă țintele războiului informațional, încercând astfel să influențeze inclusiv alegeri democratice:
„Există efectiv o avalanșă de dezinformare care vine către noi: în jurul COVID-ului, în jurul altor probleme, în America - în jurul problemelor rasiale, în jurul momentelor de alegeri. Este intolerabil. Jocul acesta se joacă și are niște limite, dar în clipa în care te duci și încerci să influențezi alegerea democratică pentru președinte, pentru Parlament sau pentru orice altă alegere a unei societăți democratice, acestea sunt lucruri inacceptabile”, a subliniat oficialul NATO.
NATO, pregătită pentru orice eventualitate
Provocările Moscovei vin din zona cyber, din zona spațiu, din zona dezinformare, din zona hibridă, din zona tradițională militară, din zona echipamentului inclusiv nuclear, a arătat Mircea Geoană. El a evocat în context testarea recentă a unei arme antisatelit de către Moscova, o acțiune ce putea avea consecințe periculoase:
„Observăm cu preocupare și amenințări de tip tradițional - elemente de sisteme de rachetă ultramoderne, amplasamente în diverse locații a unor sisteme avansate. Observăm cu îngrijorare - și am și condamnat la NATO, ca și mulți alții - această folosire a ultimei generații de arme antisatelit. Au testat pe un satelit al lor o armă antisatelit, consecința fiind că pur și simplu, într-un spațiu deja foarte congestionat, în care nu sunt sateliți guvernamentali, cum era pe vremuri, acum sunt foarte mulți comerciali. Stația Spațială Internațională a trebuit să-și amâne o ieșire în spațiu, stația orbitală chineză a trebuit să se protejeze de rămășițele spațiale”, a reamintit Mircea Geoană.
Numărul 2 în NATO transmite în final două mesaje: unul de asigurare pentru cetățenii statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice, care trebuie să se simtă protejați, și unul pentru Moscova, de a reveni la masa dialogului:
„Alianța Nord-Atlantică este atât de mare, atât de masivă, atât de puternică, suntem un miliard de oameni, 50 și ceva la sută din PIB-ul global, 60 și ceva la sută din cheltuielile de apărare la nivel global - suntem cea mai puternică alianță din istorie și suntem un factor de stabilitate, o alianță defensivă și suntem convinși că vom ști să găsim, sper, și o cale a dialogului, pentru că nimeni nu dorește escaladarea acestei situații. Apelăm la Federația Rusă să revină la masa dialogului și inclusiv atunci când sunt subiecte mai delicate, în care vedem lucrurile în mod diferit, dialogul este mai important în momente de tensiune decât în momente de calm și de liniște. Dialogul este ceea ce reprezintă a doua cale pe care NATO o urmează, pe lângă descurajare, apărare serioasă, în Marea Neagră, în Marea Baltică, în sud, în nord, în spațiu, în cibernetic, suntem pregătiți pentru orice eventualitate”, a spus Mircea Geoană.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
