Mici și letale: dronele care vânează civili în Herson. „Sunt mult mai rele decât artileria. Apar brusc și ești terminat”

Ucrainenii se confruntă cu un nou pericol, care a ucis 24 de civili și a rănit alte sute începând cu luna iulie. La doi ani și jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina, civilii care locuiesc în orașul Herson, situat pe linia frontului, se confruntă cu noua amenințare reprezentată de drone civile de mici dimensiuni, adaptate pentru a transporta explozibili, scrie The Guardian.

Povestea lui Sașa, supreviețuitor a trei atacuri

Sașa Ustenko a supraviețuit la trei atacuri ale dronelor rusești care pândesc străzile din Herson, purtând grenade cu fragmentare pe care le aruncă asupra a tot ce mișcă. Primul, la sfârșitul lunii iulie, a vizat o mașină de poliție parcată în centrul orașului Herson chiar în momentul în care Ustenko trecea pe lângă ea, aruncându-l la pământ.

A doua, la jumătatea lunii august, a lovit o cisternă cu apă potabilă în timp ce se afla la coadă pentru aprovizionare, omorându-l pe șofer. Ustenko a suferit atunci o comoție cerebral.

A treia oară, la sfârșitul lunii septembrie, a auzit drona bâzâind deasupra și a fugit să se adăpostească sub crengile unui cireș. A sperat că frunzele acestuia îl vor ascunde, dar grenada s-a rostogolit printre copaci și a aterizat la doar un metru distanță.

Explozia i-a sfâșiat degetul arătător stâng. Este stângaci, așa că la 51 de ani învață să scrie din nou cu cealaltă mână. Atunci când vorbește, propozițiile sale se întrerup uneori, ca urmare a multiplelor contuzii, și îi este greu să stea în picioare din cauza rănilor repetate provocate de explozie la spate.

Vânătoare de civili

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, civilii care locuiesc în orașul Herson, situat pe linia frontului, se confruntă cu noua amenințare reprezentată de drone civile de mici dimensiuni, adaptate pentru a transporta explozibili.

Pe rețelele de socializare, soldații ruși se laudă deschis că obiectivul lor este oricine sau orice mișcă. De când dronele au început să invadeze orașul în iulie, au avut loc mii de atacuri în fiecare lună, ucigând 24 de civili și rănind alte sute.

„Vânătoarea a început”, îndemna o postare pe Telegram deasupra unei imagini din satelit a unei dubițe obișnuite. „Orice dubiță neagră trebuie distrusă, indiferent unde se îndreaptă”.

Au aruncat grenade asupra autobuzelor și a oamenilor care așteptau în stațiile de autobuz, asupra civililor pe biciclete și la coadă pentru ajutor umanitar sau, precum Ustenko, care doar mergeau acasă cu cumpărăturile.

O înregistrare video, distribuită de un operator de dronă, urmărește doi oameni care se plimbă pe o stradă liniștită din Herson, fără să observe drona de deasupra lor, până când aceasta lansează o grenadă care îi doboară pe amândoi, lăsându-i să se zbată pe pământ în agonie.

Dronele fabricate în China sunt prea mici pentru a putea fi detectate

Dronele Mavic recondiționate, fabricate în China pentru fotografii și videoclipuri, sunt controlate prin frecvențe radio pe care sistemele antidrone ale Ucrainei nu le pot bloca și sunt prea mici, prea numeroase și zboară prea jos pentru a fi detectate de sistemele tradiționale de apărare aeriană.

În luna august au avut loc peste 2 500 de atacuri, adică zeci în fiecare zi, marea majoritate a acestora fiind în interiorul orașului Herson, a declarat Oleksandr Tolokonnikov, purtător de cuvânt al administrației militare din Herson. În septembrie au fost peste 2.700.

Între 1 iulie și 11 octombrie, dronele au rănit mai mult de 400 de civili, inclusiv șapte copii. Unii, pentru a putea supraviețui, au trebuit să aibă membrele amputate, a declarat Tolokonnikov.
Acest tip de atac îi alungă pe cetățenii din Herson din zonele în care s-au stability după invazia rusă la scară largă din Herson în februarie 2022 și alți doi ani de război.

Povestea lui Dima: „Asta fac dronele, vânează autobuzele”

„În zona mea erau poate 1.500 sau 2.000 de oameni după ce ocupația rusă s-a încheiat. Acum sunt cel mult 1.000”, a declarat Dima Olifirenko, în vârstă de 22 de ani, un marinar blocat acasă de război. La marginea obrazului, lângă ureche, are o linie de copci curbată de la explozia unei grenade lângă o stație de autobuz.

„Am auzit drona venind când autobuzul a oprit, dar am crezut că va urmări autobuzul, pentru că asta fac, vânează autobuzele”, a spus el. „Dar când a plecat, drona era încă acolo și mi-am dat seama că și dacă aș fugi după autobuz, m-ar prinde. Nu aveam unde să mă ascund”.

Explozia a avut loc câteva momente mai târziu, împroșcând cu șrapnel o parte a corpului său. A oprit un alt autobuz pentru a ajunge la spital, iar o pasageră i-a dat haina ei pentru a opri sângerarea. I-a luat aproape o oră să ajungă acolo. „Șoferul a trebuit să oprească la fiecare stație de autobuz, pentru că acum nu sunt multe autobuze”, a spus el cu umorul sec pe care și l-au cultivat majoritatea oamenilor care încă rezistă în Herson.

Mulți locuitori s-au adaptat, mai mult sau mai puțin, la amenințarea bombardamentelor, dar dronele au injectat o nouă teamă în viața de zi cu zi. De fiecare dată când oamenii pleacă de acasă, ei știu că ar putea fi urmăriți individual de ucigași.

„Dronele sunt mult mai rele decât artileria, poți auzi lansarea și unde zboară”, a declarat Olifirenko. „O dronă, este brusc acolo, te vede și ești terminat”.

„O operațiune sistematică, bine planificată, de distrugere a vieții civile”

În Herson, linia frontului este râul Dnipro, care se lărgește în zone umede și un estuar pe măsură ce se apropie de mare și separă forțele ucrainene de cele rusești pe ambele părți. Acest lucru a protejat orașul de o ofensivă rusă la scară largă, deoarece este extrem de dificil să ataci peste un râu important. Dar pentru că această barieră naturală permite zecilor de mii de civili să trăiască la doar câțiva kilometri de forțele ruse, ea face, de asemenea, orașul extrem de vulnerabil la aceste atacuri cu drone.

Raza de acțiune a dronelor, de până la 15 km sau aproximativ nouă mile, le permite să traverseze râul și să se întoarcă. Acestea sunt suficient de mici și de ieftine pentru ca Rusia să le desfășoare în număr mare și, deși ar putea avea dificultăți în a găsi ținte militare pe linii de front bine camuflate, este ușor să găsească și să lovească civili care își duc viața de zi cu zi.

„Aceasta este o operațiune sistematică, bine planificată, de distrugere a vieții civile din Herson”, a declarat Serhii Kuzan, președintele thinktank-ului Ukrainian Security and Cooperation Center și fost consilier al ministrului ucrainean al Apărării. „Tactica în acest război hibrid nu este de a câștiga pe câmpul de luptă, ci de a distruge populația civilă, astfel încât guvernul central să negocieze sau să se predea.”

Atacurile dronelor s-au intensificat pe parcursul verii, după ce forțele ucrainene s-au retras din punctele de sprijin precare de pe cealaltă parte a râului, unde malurile estuarului erau prea umede pentru a săpa tranșee, iar trupele erau extrem de expuse, a declarat Kuzan. După ce au plecat, operatorii de drone ruși au putut înainta în stufărișuri și zone împădurite. Ei au acoperire pentru a stabili o poziție, a zbura cu o dronă în Herson, apoi să împacheteze și să plece mai departe înainte ca trupele ucrainene să îi poată localiza și ținti.

El a descris un oraș pe care soldații ruși l-au împărțit în trei zone, cu zonele din apropierea râului declarate zonă roșie, unde consideră că orice mișcă este o țintă legitimă. Ustenko, Olifirenko și mii de alți civili își au casele acolo.

„Nu există apărare aeriană care să poată detecta aceste drone minuscule, iar dacă ar exista, sirenele ar fi constante”, a declarat Kuzan. Singurele tipuri de apărare aeriană pe care civilii ucraineni se pot baza acum sunt vremea - dronele se descurcă greu în ploaie și vânt puternic - și norocul sau, pentru cei religioși, credința.

În cafenelele din oraș încă mai puteți cumpăra un latte cu lavandă la modă, dar barista vă poate avertiza să vă mutați mașina sub un copac în timp ce îl prepară. Deocamdată, numeroasele străzi înverzite din Herson oferă o acoperire naturală, însă copacii s-au îngălbenit deja, iar când iarna le va tăia crengile, oamenii vor fi și mai vulnerabili.

Unii oameni se pot muta în oraș sau îl pot părăsi, dar nu toată lumea poate sau vrea să plece, în special după ce guvernul a oprit plățile către persoanele strămutate intern la începutul acestui an.

Olifirenko are grijă de mama sa, de câinii, pisicile și rațele lor și dorește să aibă grijă de casa familiei, încrezător că într-o zi se va întoarce pacea.

Dronele țintesc, de asemenea, casele goale din cartierul lor de lângă râu și, în majoritatea nopților, una sau două ard, a spus el. Nu mai au apă curentă, dar s-au aprovizionat cu extinctoare, astfel încât, în cazul în care o grenadă aterizează, ar trebui să poată stinge orice incendiu.

Un nou pericol – drone care aruncă mine antipersonal

Ustenko a rămas în Herson timp de nouă luni de ocupație și alți doi ani de război, în special pentru a avea grijă de mama sa cu handicap. „Ea nu se poate deplasa singură”, a spus el. „Unde ne-am duce să locuim dacă am pleca? Cum aș putea să am grijă de ea?”

Chiar dacă încearcă să rămână în Herson, dronele care i-au afectat corpul au adus recent o nouă amenințare sumbră la adresa eforturilor sale de a-și îngriji mama în timpul războiului. Unele împrăștie acum mici mine antipersonal „fluture” pe drumuri și în spații publice. Minele au mai puțin de 15 centimetri lungime și conțin aproximativ 40 de grame de explozibil, suficient pentru a smulge mâna sau piciorul oricărei persoane care le ridică sau calcă pe ele.

Minele sunt uneori acoperite cu lipici și rostogolite în pământ înainte de a fi aruncate, pentru a le face mai greu de observat, spune Tolokonnikov. Ustenko nu mai culege legume din livada pe care o îngrijea în spatele casei sale. „Mi-e frică să merg în grădină pentru că sunt foarte multe buruieni care ar putea ascunde mine”.

Olifirenko spune că, în lipsa poliției sau a celor de la apărarea civilă, însărcinați cu neutralizarea minelor, care să se aventureze în cartierele lor periculoase din zona roșie, localnicii și-au dezvoltat propriile tehnici de deminare amatoricești. Unii oameni trag în mine cu pistoale cu bile, alții încearcă să le lovească cu cărămizi. Cei mai metodici folosesc scânduri lungi de lemn.

„Se întind pe pământ, își protejează fața cu brațele și împing scândura spre mină până când aceasta explodează”, a spus el. „Avem o mulțime de întrebări pentru guvern. De ce nu fac nimic pentru a opri acest terorism?”

Citește și

„M-am săturat. Mă duc peste ei și-i termin”. Soldații ucraineni cuceresc pozițiile rușilor în pădure și iau prizonieri

Rusia a distrus patru din cele 67 de obuziere autopropulsate Caesar livrate Ucrainei, arată un raport

Editor : S.S.