Medvedev intervine în alegerile din Italia. Presa din peninsulă denunță „ingerinţa Rusiei”

Declaraţiile fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, care le ceruse joi europenilor să-şi „pedepsească” guvernele „stupide”, au suscitat o polemică în Italia în plină campanie electorală pentru alegerile legislative preconizate să aibă loc la 25 septembrie, relatează vineri Agenția France Presse, citată de Agerpres.

Italia, sub conducerea premierului în exerciţiu Mario Draghi, a susţinut - fără rezerve - Ucraina de la începutul invaziei ruse, furnizându-i arme şi ajutor umanitar. 

O poziţie care s-ar putea schimba dacă o coaliţie a dreptei, mai rusofilă şi dată favorită în sondaje, ar ajunge la putere.

„Ingerinţa Rusiei” a fost denunţată joi în prima pagină de ziarul de stânga La Repubblica. „Moscova, interferenţe în alegeri” a titrat şi cotidianul Il Messaggero, în timp ce publicația Corriere della Sera constata că „Rusia perturbă alegerile italiene”.

Într-o postare lungă publicată joi pe Telegram, Dmitri Medvedev nota joi: „Ne-am dori să vedem cetăţeni europeni care nu doar se indignează faţă de acţiunile guvernelor lor (...), ci şi le cer socoteală şi le pedepsesc pentru stupidităţile lor evidente. Aşadar, acţionaţi, vecini europeni! Nu rămâneţi tăcuţi! Cereţi-le socoteală!”. 

Aceste afirmaţii au suscitat indignarea ministrului de externe Luigi Di Maio, care a denunţat o „ingerinţă a Rusiei în alegerile italiene”. 

„Partidele italiene ar trebui să reacţioneze la unison, dar (liderul Mişcării 5 Stele şi fostul premier Giuseppe) Conte şi (liderul Ligii de extrema dreaptă Matteo) Salvini tac”, a constatat șeful diplomației de la Roma.

Potrivit liderului Partidului Democrat (PD, de stânga) Enrico Letta, Moscova încearcă „să schimbe poziţia politicii externe italiene care de la început a fost foarte clară alături de UE şi NATO”. „Trebuie să reconfirmăm această alegere. Este clar că despre asta vor fi şi alegerile din 25 septembrie”, a adăugat Letta.

Totodată, acesta a cerut ca formațiunea „Liga” să denunţe pactul pe care l-a semnat cu Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin.

Matteo Salvini, care intenţiona să se deplaseze la Moscova după începerea invaziei ruse şi a renunţat la călătorie în cele din urmă, s-a apărat vineri. „Nu am fost în Rusia de ani de zile (...) Rusia nu are nici cea mai mică influenţă asupra alegerilor italiene”, a spus Salvini. 

Medvedev, care a fost preşedinte între 2008 şi 2012, iar apoi prim-ministru între 2012 şi 2020, este în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, dar se crede că are o influenţă nesemnificativă asupra vieţii politice ruse. Declaraţiile sale însă îşi ating ţinta, stârnind comentarii şi polemici.

Coaliția condusă de extrema dreaptă ar putea obține majoritatea absolută

Pe baza sondajelor actuale, favoritul evident la alegerile din septembrie este o coaliție condusă de formațiunea politică de extremă dreaptă „Fratelli d'Italia”, al cărui lider este Giorgia Meloni, alături de Liga și Forza Italia. 

Fratelli d'Italia se află pe primul loc în intențiile de vot ale alegătorilor cu aproape 24%, înaintea Partidului Democrat (PD), cotat cu 22%, și a Ligii, care se estimează că va obține 14%. În prezent, Forza Italia este de așteptat să culeagă aproximativ 7% din voturi și Mişcarea 5 Stele (M5S) undeva în jurul a 11%. 

Sondajul prezentat de The Guardian sugerează că PD ar putea fi forțat să se alieze cu M5S dacă dorește să aibă șansa să bată blocul de dreapta al lui Meloni și Salvini. Însă tulburările politice recente au pus o presiune uriașă asupra legăturilor dintre cele două partide.

În cazul victoriei, Meloni ar putea deveni prim-ministru al Italiei, deși ar putea nominaliza pe altcineva din tabăra ei. „Această criză oferă un mare avantaj pentru blocul de dreapta condus de Giorgia Meloni”, a declarat analistul Lorenzo Pregliasco pentru Reuters. 

Predicțiile actuale evidențiază că blocul Meloni-Salvini-Berluconi ar câștiga aproape 60% din mandate, un procent fără precedent într-un Parlamentul divizat în mod normal precum este cel al Italiei. 

În conformitate cu legea electorală a Italiei, 36% dintre parlamentarii din camera superioară și inferioară sunt aleși pe o bază unilaterală, restul fiind aleși prin reprezentare proporțională pe liste separate de partid. Acest sistem mixt aduce beneficii partidelor care formează alianțe pentru a evita diluarea sprijinului pentru familia lor politică. 

Analizele politice arată că singurul mod în care centrul-stânga ar putea frâna victoria dreaptei ar fi să creeze o coaliție largă, care să includă M5S și o serie de partide mici de stânga și centriste. 

Cu toate acestea, centriștii, care includ partidul Italia Viva al fostului premier Matteo Renzi, au denunțat în repetate rânduri pozițiile M5S și au exclus orice alianță electorală cu acesta. 

Getano Azzariti, profesor de drept constituțional la Universitatea Sapienza din Roma, a declarat pentru Agenția France-Presse că după ce a decis deja să prezinte un candidat comun, „este clar că dreapta este cea care va câștiga”, în ciuda diferențelor din cadrul acelei coaliții și a tensiunilor dintre Meloni și Salvini. 

Dacă o coaliție condusă de Fratelli d'Italia câștigă în septembrie, aceasta „ar oferi un scenariu mult mai perturbator pentru Italia și UE”, a transmis și Luigi Scazzieri, cercetător la Centrul pentru Reformă Europeană din Roma.

Noua alianță de centru își propune să combată populismul de stânga și de dreapta

Conform Reuters, liderii noii alianţe de centru din Italia au anunţat joia trecută că ea va oferi o alternativă la partidele de dreapta şi de stânga „populiste” la alegerile parlamentare prevăzute pentru 25 septembrie.

Scrutinul de luna viitoare a fost convocat după căderea guvernului condus de Mario Draghi în iulie, după ce unele partide din coaliţia la putere au boicotat un vot de încredere din partea parlamentului. Fostul şef al Băncii Centrale Europene a demisionat, dar a fost de acord să asigure interimatul până la alegerile anticipate.

Coaliţia de centru a fost formată după ce partidul Azione, condus de Carlo Calenda, a decis în mod surprinzător să părăsească alianţa de centru-stânga, explicând că unul dintre motive este prezenţa partidelor care nu au reuşit să îl sprijine pe Draghi.

„Astăzi a luat naştere o alternativă serioasă şi pragmatică la populismul de stânga şi de dreapta care a devastat ţara”, a scris Calenda pe Twitter după semnarea pactului cu Italia Viva, partidului fostului premier Matteo Renzi.

La rândul său, Renzi a subliniat că „Italia are nevoie de noi pentru a evita ''coşmarul populist şi a ne întoarce la politica bună”. 

Azione şi Italia Viva sunt cotate împreună cu 4% din intenţiile de vot. Ele ar urma să ocupe doar 23 de mandate în viitorul parlament.

Giorgia Meloni: Fascismul aparţine istoriei

Fascismul aparţine istoriei, a declarat săptămâna trecută Giorgia Meloni, lidera partidului de extremă dreapta italian Fratelli d'Italia (FDI), aflat în fruntea intenţiilor de vot înaintea alegerilor legislative din septembrie.

AFP a consemnat că mesajul a fost menit să liniştească opinia publică internaţională.

„Cu zeci de ani în urmă, dreapta italiană a retrogradat fascismul în istorie, condamnând fără echivoc desfiinţarea democraţiei şi infamele legi anti-evreieşti”, a spus Meloni într-un videoclip înregistrat în engleză, franceză şi spaniolă.

„De câteva zile, citesc articole în presa internaţională despre viitoarele alegeri care vor da Italiei un nou guvern, în care sunt descrisă ca un pericol pentru democraţie, pentru stabilitatea italiană, europeană şi internaţională. Am citit că victoria Fratelli d'Italia la alegerile din septembrie ar duce la dezastru, la un viraj autoritar, la ieşirea Italiei din euro şi alte asemenea prostii", a denunţat Giorgia Meloni. 

Aceasta, împreună cu partidul ei, înfiinţat în 2012, sunt „moştenitorii”  Mişcării Sociale Italiene (MSI), partid neofascist creat după cel de-al doilea război mondial. Preluată de la MSI, emblema FDI este flacăra tricoloră verde-alb-roşu, cu un design strict identic cu cel al fostului Front Naţional din Franţa, menţionează AFP.

FDI a creat o alianţă electorală cu Forza Italia, partidul lui Silvio Berlusconi, şi cu Liga, anti-imigraţie, a lui Matteo Salvini. În conformitate cu termenii acestui acord, liderul partidului care obţine cele mai multe voturi va desemna următorul şef al guvernului italian.

„Ideea noastră de Europa este aceea de entitate politică capabilă să reprezinte o valoare adăugată reală pentru cetăţenii săi, cu mai puţină birocraţie şi mai multă capacitate de influenţă în probleme majore”, a mai spus Giorgia Meloni.

Principalii săi aliaţi în Europa sunt partidul de extremă dreapta spaniol Vox şi formațiunea Lege şi Justiţie (PiS), din Polonia, care împreună cu FDI formează grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE) din cadrul Parlamentului European.

Citește și: În ziua în care premierul Mario Draghi a demisionat, Rusia majorează livrările de gaz către Italia

Editor : Marco Badea