Rusia a crescut joi cantitatea de gaze livrate Italiei, a anunţat compania Eni, unde statul italian deține 30 la sută din acțiuni. Anunțul vine în ziua în care premierul Mario Draghi, care în urmă cu câteva zile fusese în vizită în Algeria să facă rost de gaz dintr-o sursă alternativă, și-a dat demisia, iar ministrul său de externe a acuzat partidele pro-Putin de căderea guvernului.
„Gazprom a comunicat pentru astăzi furnizarea unor volume de gaze de circa 36 milioane de metri cubi, faţă de furnizări zilnice de circa 21 milioane metri cubi realizate în ultimele zile”, a anunțat compania Eni, pe site-ul său. Eni „îşi rezervă dreptul de a comunica orice actualizare în cazul în care se vor produce noi variaţii semnificative în ceea ce priveşte cantităţile furnizate comunicate de către Gazprom”, menționează comunicatul companiei.
Rusia a reluat joi furnizarea de gaze în Europa prin gazoductul Nord Stream 1, după zece zile de oprire pentru mentenanţă. Potrivit presei germane, cantitatea de gaze care a început să vină reprezintă aproximativ 40 la sută din capacitatea maximă a conductei.
Marți, Rusia avertizase însă că ar putea apărea noi probleme, dacă un motor care era în reparaţie nu ar fi refăcut la timp, ceea ce ar obliga la reducerea la jumătate a fluxului de gaze, respectiv la circa 30 milioane de metri cubi pe zi.
În faţa acestei perspective, Italia, care înainte de războiul din Ucraina importa 40 la sută din necesarul de gaze din Rusia, a lucrat intens la găsirea unor furnizori alternativi, reducând-şi dependenţa la 25%. Italia a semnat acorduri cu ţări precum Algeria, al doilea furnizor al său, dar şi cu Republica Congo, Qatar şi altele, menționează agenția EFE, preluată de Agerpres.
Italia s-a orientat către gazul din Algeria
Premierul italian, Mario Draghi, care şi-a prezentat joi demisia, a efectuat duminică o vizită de lucru în Algeria, pentru a discuta un nou acord energetic cu agenţia publică algeriană APS, care a informat recent că va majora la 4 miliarde metri cubi volumul de gaze pe care îl furnizează Italiei, începând de săptămâna viitoare. Algeria, care întreţine relaţii privilegiate cu Italia, devenise deja în ultimele luni primul furnizor de gaze al Italiei.
De altfel, mai multe state europene s-au îndreptat spre Algeria pentru a-şi reduce dependenţa de Rusia după ce aceasta a declanşat invazia în Ucraina în februarie.
Compania Eni, prezentă în Algeria din 1981, gestionează împreună cu Sonatrach gazoductul TransMed care leagă Algeria de Italia via Tunisia. Gazoductul are o capacitate de până la 32 miliarde de metri cubi pe an.
De la începutul anului, Algeria a livrat Italiei 13,9 miliarde de metri cubi, depăşind cu 113% volumul previzionat, şi are în vedere furnizarea a 6 miliarde de metri cubi suplimentari până la sfârşitul anului.
Ministrul italian de externe: Guvernul Draghi a căzut din cauza partidelor care „îi fac cu ochiul” lui Vladimir Putin
Faptul că guvernul premierului Mario Draghi a căzut din cauza partidelor care îi „fac cu ochiul„ regimului preşedintelui rus Vladimir Putin „nu este întâmplător”, a declarat joi ministrul italian de externe în exerciţiu, Luigi Di Maio, citat de EFE.
El s-a referit la „două forţe politice care îi fac cu ochiul lui Vladimir Putin” - Mișcarea 5 Stele, din care el însuși a făcut parte, și Liga, formațiunea de extremă dreapta condusă de Matteo Salvini.
Premierul italian Mario Draghi şi-a prezentat joi demisia în faţa şefului statului, Sergio Mattarella, după ce a pierdut sprijinul a trei partide din cadrul coaliţiei sale de unitate naţională - Mişcarea 5 Stele (M5S), Liga (de extremă dreaptă) a lui Matteo Salvini şi Forza Italia a lui Silvio Berlusconi.
Luigi Di Maio, care a părăsit recent M5S, partid pe care îl condusese până în ianuarie 2020, a avertizat încă din 15 iulie că la Moscova „se ţin toasturi” pentru că lui Putin „i-a fost servit capul lui Draghi”.
„Acum şi Europa este mai slabă, aceasta a fost o criză planificată mai de mult de (Giuseppe) Conte (liderul M5S şi fostul prim-ministru - n.r.)”, a avertizat Di Maio. Căderea guvernului este „primul act prin care Conte şi Salvini caută să sustragă Italia din alianţele istorice şi să o destabilizeze din punct de vedere economic”, a subliniat şeful diplomaţiei italiene, în timp ce ţara se pregăteşte de alegeri anticipate.
Mario Draghi, un susținător ferm al Ucrainei
Mario Draghi a fost un susţinător ferm al Kievului și a mers în Ucraina luna trecută alături de președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și președintele Klaus Iohannis.
Unul din motivele care au agravat criza politică de la Roma au fost temerile M5S şi ale lui Conte legate de continuarea înarmării rezistenţei ucrainene, în contrast cu voinţa lui Draghi. Umbra „filorusă” a planat întotdeauna asupra M5S, iar în 2018, când a intrat la guvernare în coaliţie cu Liga lui Salvini, acestea au semnat un acord prin care promiteau, între altele, să facă presiuni pentru retragerea sancţiunilor europene împotriva Kremlinului. „Confirmăm apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică, cu SUA ca partener privilegiat, dar cu o deschidere către Rusia care nu ar trebui înţeleasă drept o ameninţare, ci ca un potenţial partener economic şi comercial din ce în ce mai relevant”, notau cele două formaţiuni.
Pe de altă parte, este binecunoscută admiraţia lui Salvini pentru Putin, pe care l-a lăudat public în repetate rânduri şi chiar a purtat tricouri cu chipul său. Salvini avusese intenţia să se deplaseze la Moscova în 29 mai pentru ceea ce el numise o „misiune de pace”, dar voiajul a fost suspendat, după criticile aliaţilor săi din guvernul italian, care nu fuseseră informaţi despre planurile sale, relata la vremea respectivă The Guardian. În plus, Ambasada Rusiei în Italia a dezvăluit că ea urma să finanţeze călătoria lui Salvini şi a delegaţiei Ligii la Moscova, cumpărându-le bilete pe un avion Aeroflot, care ar fi zburat spre Moscova prin Istanbul. Unii jurnalişti italieni au început să investigheze dacă Liga a beneficiat cumva de sprijinul financiar al Moscovei.
Cel de-al treilea actor al crizei politice actuale din Italia, fostul premier Silvio Berlusconi, cunoscut ca prieten al lui Vladimir Putin, şi-a exprimat „dezamăgirea” faţă de liderul rus abia la o lună şi jumătate după declanşarea invaziei Rusiei în Ucraina, aminteşte EFE.
Editor : Luana Pavaluca
