„Este vorba de sănătatea acestor oameni, ca indivizi şi ca grup vulnerabil. Şi-au pierdut suportul familiei sau al mediului lor natal, tot ce îi înconjoară e un factor de risc. Mai e şi presiunea pe care ca grup o pot pune pe sistemul de sănătate, pe ţările gazdă sau pe unde trec. În ceea ce priveşte posibilitatea izbucnirii unor epidemii, viruşii nu au graniţe. Astfel, problema sănătăţii acestor refugiaţi are un dublu impact asupra sănătăţii lor şi a sistemului de sănătate al popoarelor unde se duc şi al ţărilor pe care le tranzitează.
Din perspectiva Biroului Regional pentru Europa am anticipat acest lucru, în acest an au fost câteva misiuni de evaluare a modului în care sistemele de sănătate sunt pregătite pentru situaţii de urgenţă, dar cu aspect particular pe afluxul de imigranţi.
Experţii noştri au condus misiuni în Bulgaria, Serbia, Macedonia. Serbia şi Macedonia ne-au solicitat sprijin de asistenţă tehnică pe sănătate.
Sunt kituri de urgenţă prin care putem asigura timp de o lună pentru o populaţie de 10.000 de oameni aistenţa de urgenţă, medicamente, materiale de igienă personală.
Trebuie să aibă acces la o serie de lucruri de nevoi personale, la apă, alimente, igienă, la un loc unde să fie găzduiţi, apoi trebuie văzute nevoile lor de sănătate”, a explicat Victor Olsavszky.