Cei aproximativ 10.000 de refugiaţi prinşi la graniţa greco-macedoneană spun că sunt la capătul răbdării.
„Apa intră în cort, este foarte frig. Eu am temperatură, iar soţia mea nu se simte bine, băiatul cel mic este bolnav. E prea mult!”, spune un refugiat.
Problema refugiaţilor din Orientul Mijlociu a dominat agenda liderilor ţărilor europene în ultimele zile.
„Germania şi Franţa sunt cu totul de acord asupra necesităţii protejării graniţelor externe ale Uniunii, în parte pentru a menţine libertatea de mişcare în interiorul Europei şi pentru a putea înlătura progresiv controalele la graniţele interne”, a spus cancelarul german Angela Merkel, cancelarul Germaniei.
„Obiectivul nostru este acela de a restabili zona Schengen. Este ceea ce ţările din zona Schengen trebuie să stabilim împreună şi să punem vameşi la graniţe, care vor fi detaşaţi în această vară”, a spus Francois Hollande, preşedintele Franţei.
În acest scop, Comisia Europeană a anunţat un plan de acţiune care prevede securizarea frontierelor externe, mai ales printr-un ajutor substanţial logistic şi financiar acordat Greciei.
„În baza acestui nou sistem, Uniunea Europeană ar trebui să-şi poată controla graniţele externe deja până în luna septembrie”, a spus Dimitris Avramopoulos, comisar european pentru Migraţie.
Planurile liderilor europeni de reducere a migraţiei trebuie să ţină, însă, cont de poziţia Turciei, principala ţară prin care trec refugiaţii pentru a pătrunde apoi în Uniunea Europeană. Fluxul de migranţi va fi principala temă de discuţie la summitul european organizat luni, la care va participa şi Turcia.