Titus Corlățean la Digi24: Un român din complexul algerian a avut o cădere psihică și a vrut să se predea islamiștilor

Grație faptului că autoritățile române au comunicat cu persoana respectivă, astăzi aceasta este teafără, a punctat Titus Corlățean.

Ministrul a vorbit despre reproșurile pe care MAE le face Algeriei în privința modului de comunicare în criza ostaticilor și a dat un exemplu pentru modul în care reprezentanții României și ai celulei de criză au putut salva vieți, luând legătura, așa cum se putea, cu românii care se mai aflau în complex și se ascundeau.

„Într-un caz, una dintre cele trei persoane ascunse, atunci când a încercat, odată, să evadeze împreună cu un grup mai numeros și situația din teren a fost atât de complicată - se trăgea, s-au întors și s-a ascuns din nou - a avut un moment de cădere nervoasă și a dorit să se predea. Fiind în contact direct cu reprezentanții Ambasadei României de la Alger a fost sfătuit să se calmeze, să stea ascuns”, a dezvăluit șeful diplomației la Digi24. El a devoalat acest episod răspunzând unei întrebări referitoare la afirmațiile unuia dintre românii supraviețuitori, Liviu Floria, care a spus că nu au fost ajutați să scape, nu au fost contactați, ci s-au salvat singuri.

„Eu vă spun foarte clar că în anumite situații inclusiv din Centrala MAE au existat contacte directe, foarte clare, din partea celulei de criză și cu atât mai mult din partea Ambasadei”, a replicat Titus Corlățean.

De altfel, ministrul a apreciat activitatea Ambasadei române la Alger spunând că șeful acesteia este „foarte bine plasat, ca persoană” și și-a făcut datoria „pe deplin” atât pe canal diplomatic, cât și pe relația cu serviciile de informații algeriene.

Românul mort, dus la un spital unde accesul era interzis

În ceea ce-l privește pe al doilea român care a murit în Algeria, Titus Corlățean a precizat că autoritățile alegeriene au informat doar, sâmbătă, că el a fost eliberat și a fost dus la un spital pentru a i se face o verificare a stării de sănătate. În niciun moment nu s-a comunicat că starea sa era gravă, a spus șeful diplomației. Mai mult, el a dezvăluit că nu a putut avea confirmarea că românul se află în spital - un spital aflat într-o zonă securizată, la 2.000 de kilometri depărtare de Alger - decât de la două surse occidentale, care aveau, la rândul lor, surse în spitalul respectiv. Comunicarea cu românul nu a fost posibilă nici măcar telefonic, a adăugat ministrul.

Demnitarul a mai dat vina pe o anumită „opacitate” a autorităţilor algeriene. Acestea nu au acceptat sugestii din partea statelor care aveau ostatici în complexul energetic.

„Operațiunea a fost de așa natură, condusă exclusiv de armata algeriană, o operațiune în care sugestiile sau solicitările, inclusiv din partea României și din partea altor state occidentale, nu au fost luate în considerare și aici mă refer la privilegierea cu orice chip a vieții ostaticilor”, a declarat ministrul Corlățean. El a menționat că statul algerian are un principiu de la care nu abdică - nu negociază, ci acționează.

De ce a fost comunicarea cu autoritățile algeriene dificilă

„Am încercat să comunicăm pe toate canalele - și diplomatic, și pe cel al serviciilor de informații și schimbând informații între noi, statele occidentale...A fost un anumit gen de deschidere, dar nu suficientă”, a explicat ministrul de ce autoritățile române au fost luate prin surprindere de vestea că un al doilea muncitor român a murit.

„Or în clipa în care primești informația - pe canal oficial - că unul dintre români este eliberat, într-un grup de alți 20, în total, ostatici, că este în custodia armatei algeriene și este în spital pentru a i se verifica care îi e starea de sănătate și nu primești și cealaltă parte a informației, pe care abia acum o putem înțelege - faptul că situația de sănătate era mult mai complicată - în mod evident nu putem decât să exprimăm faptul că regretăm profund și nu putem accepta acest gen de transmitere a unei informații importante pentru statul român, pentru familia românului în discuție și pentru opinia publiă românească”, a subliniat ministrul Corlățean.

Autoritățile române au preferat să nu comunice public insatisfacția pe care o aveau în legătură cu modul în care erau informate de autoritățile algeriene, pentru a nu complica și mai mult o situație și-așa tensionată, a spus ministrul. În comunicatul de astăzi în care se anunță decesul celui de-al doilea român, MAE spune, însă, că și-a exprimat nemulțumirea către Ambasada Algeriei la București.

„Vă asigur că noi am respectat procedurile”

Titus Corlățean a respins criticile potrivit cărora autoritățile române ar fi avut un răspuns lent în criza ostaticilor din Algeria. „Există niște proceduri și niște reguli în acest tip de situații dramatice și vă asigur că noi am respectat - la nivelul celulei de criză, care include și reprezentanți MAE, și reprezentanții altor instituții ale statului - noi am respectat aceste proceduri”, a spus șeful diplomației. „Informațiile care apar trebuie confirmate, trebuie certificate din surse autorizate, respectiv, în cazul nostru, de către statul algerian”, a explicat Titus Corlățean.

„Atunci când am primit această informație (despre decesul celui de-al doilea român - n.r.), ați avut comunicatul de presă și după aceea declarațiile de presă ale secretarului general al MAE”, a punctat ministrul de externe.

„Am fost dependenți exclusiv de informațiile pe care partea algeriană le-a oferit tuturor statelor occidentale, inclusiv României. Ceea ce am putut noi să facem a fost să adăugăm un plus de informație prin tot felul de conexiuni - prin servicii, prin canale diplomatice, cele occidentale, cele algeriene. Dar la fața locului, din păcate, nimeni nu a avut acces”, a mai spus Titus Corlățean.

Ministrul a mai explicat că s-a luat legătura cu cei trei muncitori români care au reușit să scape prin intermediul companiilor la care erau angajați și prin intermediul autorităților algeriene. „Am putut să gestionăm de la un anumit moment și am putut să-i preluăm și să facem repatrierea în România”, a spus ministrul.

Urmăriți declarațiile ministrului de Externe, făcute în emisiunea „Kilometrul 0” de la Digi24, în materialul video atașat.