Ţara care se gândeşte serios la NATO după victoria lui Trump

După victoria lui Donald Trump, Suedia începe să se gândească serios să adere la NATO. Ţara are un tratat militar cu Statele Unite însă politicienii din opoziţie se întreabă în ce măsură Casa Alba îşi va respecta obligaţiile mai ales că Suedia e aproape de Rusia, iar Trump, ideologic, pare apropiat de Putin.

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Ciolacu, răspuns ironic când a fost întrebat de facturile pentru zborurile Nordis

Cod portocaliu de ninsori și vânt puternic în ziua de Crăciun. Care sunt zonele afectate

Un avion Swiss Air de pe ruta București - Zurich a aterizat de urgență în Austria

George Simion, despre Guvernul Ciolacu 2: „N-aţi auzit vocea poporului”

Şi Finlanda renunţă încet - încet la poziţia sa neutră. Un fost prim ministru de acolo a declarat pentru Financial Times că există pericolul că Putin şi Trump să negocieze blocarea extinderii NATO. Actualul prim-ministru, alături de premierul Suediei au mers în vară la o întâlnire cu şefii de stat din ţările NATO, semn că o apropiere se produce deja.

Ambele ţări au armate puternice şi ar putea întări flancul nord-estic, unde ţările baltice membre NATO sunt limitate. Totuşi, aderarea la organizaţie e un proces lung, de luni, dacă nu de ani de zile, timp în care Rusia ar putea destabiliza regiunea, cred unii oficiali americani. Spaţiul aerian al Suediei a fost încălcat în mod repetat de avioanele de luptă ruseşti, iar la un moment dat autorităţile bănuiau inclusiv că Rusia a trimis un submarin aproape de Stockholm. Mesajele mixte trimise de Trump îi pun şi pe germani în gardă. Angela Merkel face apel pentru creşterea cheltuielilor militare ale ţării, însă recunoaşte că ţinta de 2% din PIB pentru apărare, cerută de NATO, nu va putea fi atinsă prea curând.