În timp ce din Hexagon se solicita explicaţii pentru interceptarea a peste 70 de milioane de convorbiri telefonice, la Washington oficialii americani încearcă să minimalizeze şi să justifice întreaga situaţie.
Dezvăluirile coditianului francez Le Monde aduc din nou în atenţie acţiunile de spionaj ale Statelor Unite, care nu vizează doar ţări bănuite că adăpostesc suspecţi de terorism, ci şi state aliate. Oficialii francezi au reacţionat imediat, public şi vehement. La Washington, însă, tonul a fost conciliant. Preşedintele Barack Obama l-a asigurat pe liderul francez, Francois Hollande, că îi înţelege preocuparea, dar nu i-a garantat că astfel de acţiuni nu se vor repeta.
„Este vorba despre un echilibru între preocupările legitime de securitate ale cetăţenilor noştri şi preocupările privind dreptul la viaţă privată, exprimate de aliaţii noştri”, a spus Marie Harf, purtător de cuvânt Departamentul de Stat al SUA.
Ziariştii americani sunt de-a dreptul ironici la adresa colegilor din Hexagon şi atrag atenţia că, pe principiul „toată lumea spionează", şi Franţa dispune de un sistem sofisticat de interceptări. În plus, francezii pot să codifice convorbirile oficiale, pentru a se asigura că secretele de stat nu ajung la străini.
Acţiunile de spionaj ale americanilor stârnesc îngrijorare şi în Parlamentul European, care a adoptat un proiect de norme europene prin care datele personale ale cetăţenilor să fie protejate şi care să limiteze transferul unor astfel de date către Statele Unite. Scandalul interceptărilor a fost declanşat la începutul verii, atunci când Edward Snowden, fost consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate, a demascat programul prin care americanii monitorizează, în toată lumea, convorbiri telefonice şi mesaje electronice.