Reuniune de urgență la ONU, după masacrul petrecut ieri. Aproape 60 de oameni, uciși de militari

Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte marţi, la o zi după violenţe sângeroase la bariera de securitate cu Fâşia Gaza, unde militari israelieni au omorât aproape 60 de palestinieni, printre care și un bebeluș de doar câteva luni, în confruntări şi manifestaţii contra inaugurării Ambasadei Statelor la Ierusalim, relatează AFP, citat de News.ro.

Organizată la iniţiativa Kuwaitului, reuniunea este progranată la ora 14.00 GMT (17.00, ora României), potrivit unor surse diplomatice. Ziua de luni a fost cea mai sângeroasă zi a conflictului israeliano-palestinian de la războiul din 2014 în Fâşia Gaza.

57 de adulți au fost împușcați de forțele de ordine, iar un bebeluș de doar câteva luni a murit din cauza gazului lacrimogen inhalat. Imaginile sfâșietoare cu familia copilului arată dimensiunea tragediei din Fâșia Gaza. 

Conducerea palestiniană a denunţat un ”masacru”, iar premierul israelian a justificat recursul la forţă prin dreptul Israelului de a-şi apăra frontierele de acţiuni ”teroriste” ale mişcării Hamas, aflată la guvernare în Fâşia Gaza şi cu care Israelul a purtat trei războaie din 2008.

Aceste evenimente au provocat o puternică îngrijorare a comunităţii internaţionale. Turcia şi Africa de Sud au decis să-şi recheme ambasadorii în Israel.

Adversari ai Israelului şi organizaţii de apărarea drepturilor omului au condamnat din nou statul evreu din cauza folosirii disproporţionate a forţei.

Tirurile israeliene au ucis 113 palestinieni de la începutul, pe 30 martie, a ”marşului întoarcerii”, la care mii de locuitori ai enclavei se adună cu regularitate de-a lungul barierei de securitate cu Israelul.

Acest bilanţ ar putea să crească, deoarece o nouă mobilizare are loc la frontieră marţi, ziua în care palestinienii marchează "Nakba" - ”catastrofa” care a constituit-o pentru ei înfiinţarea Israelului în 1948 şi care a fost sinonimă cu exodul a sute de mii dintre ei.

”TOATE MIJLOACELE”

În timp ce la Ierusalim oficiali americani şi israelieni au sărbătorit un moment ”istoric” în incinta noii ambasade americane, în Fâşia Gaza - a cărei periferie a fost declarată zonă militară închisă - zeci de mii de plaestinieni au protestat toată ziua.

Cei mai hotărâţi au înfruntat tirurile militarilor israelieni şi s-au dus să arunce cu pietre şi să încerce să  forţeze bariera.

Israelul a ameninţat că va folosi ”toate mijloacele” pentru a împiedica orice incursiune în Israel a plaestinienilor susceptibili să atace populaţii civile riverane.

Kuwaitul a cerut o reuniune de urgenţă, marţi, a Consiliului de Securitate al ONU.

În ceea ce le priveşte, Statele Unite au blocat un comunicat al Consiliului de Securitate prin care acesta îşi exprima ”indignarea şi tristeţea faţă de moartea unor civili care-şi execritau dreptul de a manifesta paşnic”.

ONG-ul Amnesty International (AI) a mers până la a evocat ”crime de război”.

Uniunea Europeană(UE) şi Londra au îndemnat la reţinere, iar Parisul a ”condamnat violenţele”. Iranul a denunţat o ”zi de mare ruşine”.

Turcia a acuzat Israelul de ”terorism de stat” şi ”genocid”, apreciind că Statele Unite împărtăşesc responsabilitatea ”masacrului” din Fâşia Gaza.

Israelul respinge caracterul proclamat pacifist al mobilizării în Fâşia Gaza şi afirmă că aceasta serveşte drept acoperire tentativelor Hamas de a se infiltra în Israel.

Potrivit armatei israeliene, cel puţin trei echipe de persoane înarmate au încercat să plaseze explozivi de-a lungul frontierei, iar mai mulţi membri Hamas s-au ”deghizat” în civili şi s-au amestecat printre manifestanţi.

Israelul a bombardat luni mai multe poziţii ale mişcării islamiste palestiniene.

”MARE ZI”

În incinta Ambasadei Statelor Unite, ale cărei împrejurimi au fost închise de cordoane de poliţişti, nimic nu a trădat ceea ce se petrecea în Fâşia Gaza.

Numai consilierul şi ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, prezent împreună cu soţia sa Ivanka - fiica preşedintelui american - între sute de invitaţi, a părut să facă o referire piezişă la evenimente.

”Cei care provoacă violenţele fac parte din problemă, nu din soluţie”, a spus el.

Trump a salutat, la rândul său, transferul la Ierusalim al Ambasadei Statelor Unite drept ”o mare zi pentru Israel”.

Recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului de către Trump - concretizată prin transferarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim - constutie o ruptură cu decenii de diplomaţie americană şi consens internaţional.

Decizia americană îi copleşeşte pe israelieni, care văd în ea o recunoaştere a unei realităţi de 3.000 de ani pentru poporul evreu. Ea coincide cu marcarea a 70 de ani de la înfiinţarea Israelului ca stat.

Statutul Ierusalimului este una dintre problemele cele mai spinoase în conflictul israeliano-palestinian.

Israelulu, care a ocupat Ierusalimul de Est în 1967 şi l-a anexat, consideră întregul Ierusalim capitala sa ”eternă” şi ”indivizibilă”.

Palestinienii vor să facă din Ierusalimul de Est capitala Palestinei, statul la care aspiră.

Comunitatea internaţinală consideră în continuare Ierusalimul de Est drept un teritoriu ocupat şi că ambasadele nu trebuie să se instaleze în oraş atât timp cât statutul lui nu a fost stabilit prin negocieri.