Rețetele destabilizării unei regiuni
Şi-au pierdut funcţiile Ministrul de Interne şi şeful Serviciului de Contraspionaj. Situaţia este însă departe de a se linişti în mica republică din Balcani, mai ales la nivel politic, unde opoziţia şi puterea se acuză reciproc de destabilizarea situaţiei din ţară, lucru care ar putea avea repercusiuni în întreaga regiune. La rândul lor, specialiştii publicaţiei Foreign Affairs se tem că acesta este doar începutul, iar conflictele îngheţate din Balcani, cunoscute și sub denumirea de „butoiul cu pulbere al Europei”, s-ar putea reaprinde.
Demiterile din guvernul macedonean vin la 48 de ore după ce localitatea Kumanovo s-a transformat peste noapte într-un adevărat câmp de luptă. Forţele de poliţie macedonene au fost implicate într-o confruntare violentă cu zeci de oameni înarmaţi care trecuseră ilegal frontiera dinspre Kosovo.
În urma violenţelor, poliţia macedoneană a acuzat de terorism 30 de suspecţi. Autorităţile macedonene dau vina pe o grupare extremistă din Kosovo condusă de un fost comandant rebel albanez. Astfel de scene le-au adus aminte localnicilor de tensiunile interetnice din urmă cu 14 ani. Atunci, armata macedoneană şi rebelii albanezi care cereau mai multe drepturi s-au războit aproape un an.
Macedonenii se tem acum că episodul din 2001 se poate repeta. Cei mai pesimişti dintre analiştii politici vorbesc despre o tensiune care mocneşte în toată regiunea Balcanilor. Publicaţia Foreign Affairs, de exemplu, spune că episodul din weekend din Macedonia demonstrează foarte clar că Balcanii sunt încă divizaţi şi că nu e nevoie de mulţi extremişti să destabilizezi o ţară. Iar dacă la ameninţarea islamismului radical se adaugă şi tensiunile provocate de Moscova- atunci reţeta deztabilizării regionale este completă.
Cu Macedonia aproape de o implozie, cu unitatea Bosniei pusă la încercare mai mult ca oricând, cu un Kosovo martor pasiv la exodul cetăţenilor sătui de guvernarea coruptă şi divizată, aceste trei state, cele mai vulnerabile din regiune, stau pe marginea prăpastiei.
Astfel, o alunecare spre radicalism sau chiar spre revolte inter şi intra-etnice, fie alimentate de Rusia, fie de islamism, este foarte plauzibilă. În timp ce se petrec aceste evenimente, diplomaţii europeni şi americani vor fi forţaţi, într-un final, să răspundă la o întrebare: Cine a pierdut Balcanii?
Un răspuns vine tot de la Foreign Affairs, care acuză deopotrivă Uniunea Europeană şi Statele Unite că nu acordă o suficientă atenţie tensiunilor din Balcani pentru că sunt o ameninţare mai mică decât provocările Moscovei la Marea Neagră sau ameninţarea Statului Islamic. În plus, spun jurnaliştii americani, Occidentul nu se foloseşte de dorinţa acestor state de integrare în NATO şi UE pentru a crea o bază de stabilitate in regiune.
Occidentul a permis acestor ţări ale regiunii să alunece în întuneric. Washingtonul a predat, prematur, responsabilitatea Balcanilor către UE, care, tot prematur, a predat responsabilitatea liderilor regiunii. Politicienii locali şi-au consolidat reţelele de afaceri, au cooptat sau intimidat presa şi n-au implementat reformele necesare.
O salvare poate veni tot de la oficialii occidentali, cred jurnaliştii Foreign Affairs. Ei spun că aceştia ar trebui, încă o dată, să ia în serios toate aceste aparent mici tensiuni, dar care pot escalada în orice clipă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
