PUNCTE DE VEDERE. Ce șanse are România să devină poartă între Orient și Occident?
România are șansa să devină, în acest context, o poartă între Orient si Occident. Cât de mult ar avea România de câștigat de pe urma acestei noi variante comerciale care leagă două continente? Este întrebarea la care au răspuns experți internaționali intervievați de Balazs Barabas pentru emisiunea „Pașaport diplomatic”
Taleh Ziadov, cercetător la Academia Diplomatică din Azerbadijan:
„Acum a venit timpul să ne uităm puţin înapoi şi să vedem, cu tehnologia modernă, cum poate arăta noul Drum al Mătăsii. Bineînţeles, va fi complet diferit faţă de cel vechi, pentru că nu mai avem caravane şi aşa mai de parte, dar acum avem drumuri, trenuri, şi în viitor, în mod special regiunea noastră, Asia Centrală şi estul Caucazului, este situată între două pieţe globale. Una este piaţa Uniunii Europene, a doua este reprezentată de China şi pieţele asiatice. Dacă te poţi poziţiona în aşa fel încât să atragi o parte a acestui comerţ şi să o faci să treacă „prin tine” (pe teritoriul tău) şi să adaugi propria ta valoare economică la acest comerţ, ar putea aduce un beneficiu uriaş statelor fără ieşire la mare”.
Vedeţi astfel de perspective şi pentru România?
„Pentru ca România să devină o poartă sau un punct central de tranzit pentru zona noastră, este nevoie de îmbunătăţirea legăturilor dintre România, portul Constanţa şi porturile din Georgia, de exemplu. În momentul de faţă este doar un feribot între cele două ţări, care face cursă o dată la două săptămâni. În aceste condiţii este foarte puţin probabil ca transportatorii să urmeze această rută, pentru că ei nu pot aştepta, prin urmare merg pe rute alternative.
Pentru România în acest moment este important să înceapă să dezvolte o strategie legată de creşterea legăturilor cu porturile georgiene, pentru că Georgia se leagă de Azerbaijan, Azerbaijan se leagă de Asia Centrală. Şi prin crearea mai multor legături între aceste două porturi, transport intermodal prin care poţi muta trenuri, camioane, pe drumuri, pe calea ferată, dar în egală măsură şi prin transport naval, s-ar uşura tranziţia spre teritoriul României şi mai departe spre Europa.
Mai sunt şi alte proiecte care includ Marea Neagră, legături terestre care ar uni România cu Bulgaria şi mai departe cu Turcia. Şi acestea au un potenţial foarte ridicat în viitor”.
Daniel Quadbeck, manager de programe OECD:
„Problema este că toate ţările din regiune încă se mai confruntă cu procese de tranziţie, moştenirea fostei Uniuni Sovietice şi au avut la dispoziţie numai 20 de ani pentru a reconstrui propria lor economie şi să îşi găsească un nou rol în economia globală. Chiar dacă ţările din regiune au crescut mult în ultimii 20 de ani, cam cu 5% în medie, mult mai mult decât ţările membre OECD, sunt încă multe lucruri de făcut. Astăzi, productivitatea muncii din aceste ţări, comparată cu cea a ţărilor OECD, este de 15-20 de ori mai mică. Apare întrebarea cum să găseşti surse de creştere, cum să dezvoltăm sectoare noi, cum să creştem interesul investitorilor străini în acea regiune şi cum să obţinem capacităţile necesare transformării acelei regiuni într-un punct central dinamic pentru creştere economică şi comerţ”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Poate România să devină un astfel de spaţiu?
„România, ca parte a Uniunii Europene este o legătură importantă în legăturile din zonă. Aş vedea mai multă atenţie îndreptată spre Est, cu parteneri-cheie ţările din Caucaz, şi pentru Orientul Îndepărtat, coridorul Asiei Centrale, adică comerţul prin Kazahstan este cu siguranţă important, dar şi prin alte ţări, Uzbekistan, Turkmenistan, pentru a fi siguri că produsele pot ajunge cu siguranţă din China în Uniunea Europeană şi în sud, spre Turcia”.
Osman F. Boyner, președinte Black Sea Capian Business:
„În Asia Centrală este petrol, gaz, le poţi transporta. Cum le poţi transporta? Folosind aceeaşi rută georgafică. România este parte din mai multe reţele europene când este vorba despre gaze şi petrol, acestea pot fi folosite în primul rând. În al doilea rând este vorba despre un uriaş capital uman de care este nevoie. Acest Drum al Mătăsii nu este doar o conductă. Este nevoie de manageriere, de baze pentru comerţ şi dacă se dezvoltă o infrastructură pe coasta Mării Negre, România poate juca un rol important”.
Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România:
„Exporturile spre Asia cu siguranţă sunt o oportunitate pentru toată lumea în momentul de faţă. Iar România, în anumite domenii, are legături foarte strânse cu Asia şi este şi mai aproape geografic de Asia. Şi la fel şi Statele Unite. Deci, da, ar trebui să exportaţi în Asia”.
Artiom Lukin, profesor la Universitatea din Vladivostok:
„Eurasia este cea mai mare regiune transcontinentală din lume. Şi după cum spunea şi analistul american Zbigniew Brzezinsky, Eurasia este o mare tablă de şah, unde marile puteri sunt jucătorii principali. Şi da, trebuie să admitem că sunt sfere de influenţă, de dominaţie, în această regiune şi cred că au fost întotdeauna şi vor continua să fie. Este o realitate a politicii internaţionale. Cel mai important lucru este să ţinem aceste competiţii la nivelul constructiv, să nu le lăsăm să se transforme într-o rivalitate deschisă sau chiar în confruntări militare. Cred că este posibil să ţinem aceste competiţii sub control şi că este posibil să avem mai multă cooperare şi mai puţină competiţie, dacă avem acorduri, dacă avem consens, contracte dacă vreţi, între marile puteri ale Eurasiei. Şi cred că cele mai importante trei puteri din Eurasia sunt Statele Unite, Rusia şi China. Îmi pare rău pentru Uniunea Europeană, dar din punctul meu de vedere, ca cercetător, nu văd Europa drept unul dintre jucătorii independenţi strategic în Eurasia. În termeni strategici este partenerul mai mic al Statelor Unite. Deci vorbim despre Rusia, China şi SUA, care fac strategiile în Eurasia”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
