„Publici sau dispari”. Schema prin care unele universități obțin prestigiu. Povestea savantului care scrie câte un studiu la 37 de ore
Unul dintre cei mai „citați” oameni de știință din lume, chimistul Rafael Luque a fost suspendat din funcție pe o perioadă de 13 ani, fără plată, de către Universitatea din Cordoba, unde acesta își desfășura activitatea, după ce s-a descoperit că savantul mai colabora cu alte institute din Rusia și Arabia Saudită, informează El Pais. Publicația spaniolă dezvăluie, pornind de la acest caz, felul în care oamenii de știință au ajuns să „publice” practic non-stop studii de specialitate, pentru a fi considerați relevanți și modul în care unele universități „racolează” astfel de savanți pentru a dobândi prestigiu internațional.
Rafael Luque, în vârstă de 44 de ani, este unul dintre cei mai „prolifici” oameni de știință din Spania și, totodată, unul dintre cei mai „citați” oameni de știință din lume.
Studiile publicate de Luque sunt din domeniul „chimiei verzi”, o ramură a chimiei și a ingineriei chimice prin care se încearcă descoperirea de noi produse de sinteză (medicamente, combustibili), care să minimezez producerea de substanțe sau reziduuri periculoase (pentru om sau mediu).
Chimistul spaniol a publicat până acum în jur de 700 de astfel studii, din care 58 doar în ultimul an.
Practic, El Pais a calculat că Luque a publicat în acest fel un studiu la 37 de ore. Spaniolul apare astfel pe lista celor mai citați oameni de știință din ultimii 5 ani, după un „top” realizat de compania de specialitate Clarivate.
76.000 de dolari acordați unui savant „de renume mondial”, pus să stea doar o săptămână pe an în campusul universitar, pentru a ridica instituția în ierarhia academică mondială
Cum s-a ajuns aici?
El Pais arată că lumea științifică și academică este în prezent guvernată de principiul „Publici sau dispari”. Oamenii de știință sunt evaluați în funcție de numărul studiilor publicate în jurnalele de specialitate, dar și în funcțide de cât de des sunt „citați” de alți colegi.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Acest mecanism, deși pornit cu intenții bune, a ajuns în prezent să producă efecte secundare negative.
Concomitent, există o competiție între instituțiile și universitățile din întreaga lume, care încearcă să angajeze savanți „notorii” precum Luque. Prezența unui astfel de om de știință în rândul cadrelor didactice sau al colaboratorilor ajută o astfel de instituție academică să urce în ierarhia mondială, în special în așa-numitul clasament Shanghai.
De pildă, în urmă cu 10 ani, universitățile din Arabia Saudită au declanșat o campanie agresivă, cu scopul de a „recruta” cei mai notorii și citați oameni de știință din lume.
Universitatea King Abdulaziz oferea, de pildă, 76.000 de dolari pe ani pentru un astfel de savant care trebuia să petreacă doar o săptămână pe an în campusul universitar și să se considere profesor „afiliat” respectivei universități, conform unei anchete făcute de publicația Science.
În 2019, Rafael Luque, care era deja profesor la Universitatea din Cordoba, a semnat un contract de colaborare cu universitatea King Saud din Riad. Concomitent, Luque colabora și cu o instituție academică a Rusiei, așa-numita „Universitate a Prieteniei Popoarelor Ruse”.
Chimistul și profesorul spaniol a spus că nu a primit niciodată bani „direct” de la vreo instituție saudită sau rusă, în afară de sumele furnizate pentru studiile sale, ori pentru acoperirea zborurilor (făcute la Business class) ori a cazărilor (la hoteluri de lux).
Industria „copy-paste” și „fabricile de studii științifice”. Cum ușurează ChatGPT scrierea unei lucrări „științifice”
Un cercetător la universitatea Cambridge, inginerul Nick Wise, a descoperit veritabile „fabrici de studii științifice” care, cu ajutorul unor softuri speciale, generează cu ușurință lucrări „copy-paste”.
Astfel de lucrări sunt vândute pentru câteva sute sau chiar mii de dolari cu scopul de a „umfla” pur și simplu CV-ul unui anumit om de știință.
Numele lui Luque apare de pildă pe un studiu legat de descompunerea ibuprofenului în ape reziduale în urmă cu cinci luni, alături de alți șase co-autori proveniți de la două universități din Iran. Luque a spus că nu a plătiti niciodată pentru a-i apărea numele pe lucrarea altuia, dar nu a exclus ca vreunul din ceilalți co-autori iranieni (despre care a spus că nu știe cine sunt) să fi plătit pentru a-și avea numele publicat pe respectivul studiu.
În schimb, Luque a recunoscut că folosește programul de inteligență artificială ChatGPT pentru a „lustrui” textele scrise. „Ultimele luni au fost destul de productive, deoarece sunt articole care în mod normal pot fi scrise în 2-3 zile, iar eu reușesc să le scriu într-o zi”, a spus chimistul spaniol. Pe lângă institutele din Arabia Saudită sau Rusia, Luque - suspendat de Universitatea din Cordoba după 15 ani de activitate - a mai semnat articole pentru univesități și instituții din China, Suedia, Ecuador și Italia.
Editor : Mihnea Lazăr
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
