Preşedintele Turciei ar putea să fie vizat de un mandat de arestare în Suedia

Data actualizării: 12.07.2017 10:29 Data publicării: 12.07.2017 10:23

Merkel And Erdogan Mark 50 Years Of Turkish Immigration — BERLIN, GERMANY - NOVEMBER 02: Turkish Prime Minister Recep Tayyip Erdogan speaks to the media following talks with German Chancellor Angela Merkel at the Chancellery on November 2, 2011 in Berlin, Germany. Earlier in the day the two leaders attended a celebration to mark 50 years of Turkish immigration to Germany. On October 30, 1961 Turkey and what was then West Germany signed an agreement that paved the way for the migration of Turkish "guest workers" to Germany. Germany in the early 1960s, which in many ways was still recovering from the devastation of World War II, required foreign labour to fill its industrial workforce, and the influx of immigrants from Turkey, Italy, Greece and other south European countries made Germany’s "economic miracle" possible. Today large numbers of Germans with Turkish roots are an integral part of German society, though integration and assimilation remain a contentious issue, especially for more recent Turkish immigrants. (Photo by Sean Gallup/Getty Images)

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, ar putea să fie vizat în viitor de un mandat de arestare al autorităţilor suedeze, după ce parlamentarii au depus o plângere penală împotriva liderului turc, acuzându-l pe acesta de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.

Cinci parlamentari suedezi au depus o plângere penală la procuratura publică pentru rolul jucat de preşedintele Erdogan în conflictul sângeros dintre trupele turce şi militanţii kurzi din sud-estul Turciei.

Aceasta este prima plângere penală lansată împotriva unui şef de stat în Suedia.

De asemenea, în plângere sunt menţionaţi şi alţi miniştri, inclusiv premierul Binali Yildirim.

Dacă acest proces este preluat de către procurorii suedezi, atunci ar putea duce la emiterea unui mandat de arestare pentru Recep Tayyip Erdogan.

„Suntem cinci parlamentari care am predat plângerea... cerând o pedeapsă pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război”, a declarat parlamentara stângii Annika Lillemets.

În 2014, parlamentarii au aprobat o lege pentru a permite instanţelor naţionale să prezideze în cazuri legate de crime împotriva umanităţii, fără să ia în considerare ţara în care au avut loc respectivele crime.

„Oricine care vrea vrea să distrugă complet sau parţial un grup naţional sau etnic... este vinovat de genocid”, arată respectiva lege din Suedia.

Procurorii suedezi sunt cei care vor decide dacă să lanseze sau nu o anchetă pe baza plângerii penale. Politicianul Carl Schlyter şi-a exprimat speranţa că o asemenea acţiune va fi lansată şi de alte ţări ale Uniunii Europene.

Sursa: News.ro