Neînţelegeri între aliaţi. Mai multe state membre UE şi NATO au fost implicate în conflicte bilaterale
În anul 2000, Uniunea Europeană, formată la vremea aceea din 15 state, a trecut printr-o criză fără precedent.
Austria a fost ameninţată cu izolarea de către celelalte state din cauza sosirii la putere a Partidului Libertăţii condus de extremistul de dreapta Joerg Haider. Ideile sale de tip nazist, printre care şi alungarea imigranţilor din ţară, au fost taxate imediat de liderii europeni.
Unele state au ameninţat cu ruperea relaţiilor cu Austria. Criza s-a dezamorsat în urma alegerilor anticipate şi ieşirea formaţiunii lui Joerg Haider de la guvernare.
În centrul Europei mocneşte un alt conflict, între Ungaria şi Slovacia. Totul a început de la declararea independenţei Slovaciei, în 1993.
Ungaria a refuzat să semneze tratatul care garanta inviolabilitatea frontierelor. Mai mult, Budapesta şi-a rezervat dreptul de a interveni în problemele interne ale Slovaciei pentru a proteja minoritatea maghiară, care reprezintă aproximativ 10 la sută din populaţie.
În 2009, actualul premier Viktor Orban a fost acuzat de iredentism de către oficialii de la Bratislava, în urma unui discurs electoral rostit în Ungaria.
Cel mai grav incident a avut loc în 21 august 2009, când preşedintele ungar László Sólyom urma să dezvelească o statuie în Slovacia, fără să aibă întrevederi cu oficiali slovaci.
Prin urmare, preşedintelui ungar i s-a interzis accesul în Slovacia. Ungaria s-a plâns la Uniunea Europeană, însă oficialii europeni au refuzat să se implice în conflict.
Un alt conflict cu consecinţe grave a avut loc între Slovenia şi Croaţia, care a aderat la forul comunitar la 1 iulie acest an.
Slovenia a profitat de calitatea sa de membru al Uniunii pentru a bloca negocierile de aderare ale Croaţiei, din cauza disputei legate de un golf la Marea Adriatică.
Conflictul a fost rezolvat prin mediere internaţională în anul 2011.
Nici ţările membre NATO nu au fost ocolite de conflicte directe. Grecia şi Turcia au fost primele state membre ale Alianţei care s-au aflat în pragul războiului, din cauza disputelor teritoriale din zona Mării Egee.
Conflictele sporadice între aviaţia greacă şi cea turcă s-au soldat cu cel puţin patru piloţi decedaţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
