Nanosateliții prin care SUA încearcă să doboare rachetele hipersonice ale Rusiei, despre care Putin spune că nu pot fi doborâte

Agenția de Apărare Antirachetă a SUA a lansat doi nanosateliți, care ar putea juca un rol decisiv în viitorul sistem american de apărare împotriva rachetelor, informează Pentagonul. Nanosateliții vor fi dotați cu senzori speciali pentru detectarea, urmărirea și furnizarea de date care să permită interceptarea inclusiv a rachetelor hipsersonice, despre care președintele rus Vladimir Putin declara că nu pot fi interceptate.

Nanosateliții, denumiți Cubesats, au fost lansați pe 30 iunie pe o orbită joasă a Pământului, în cadrul unui test în care Agenția de Apărare Antirachetă a SUA (MDA) verifică, mai întâi pe durata a trei luni, dacă respectivii sateliți funcționează conform parametrilor (își mențin orbita, pot recepționa și emite semnale etc.).

În paralel, MDA dezvoltă și sistemul comunicații și de senzori destinați detectării și urmăririi rachetelor balistice și hipersonice, sistem care va constitui viitoarea „încărcătură” a nanosateliților.

„Întreaga arhitectură a scutului antirachetă presupune o comunicare cât mai eficientă între interceptorii balistici, senzorii și sistemele de comandă și control, care să permită o identificarea, urmărirea și distrugerea cât mai rapidă a rachetelor inamice, înainte ca acestea să-și atingă ținta. Acest lucru va fi posibil cu ajutorul nanosateliților Cubesat”, a declarat Walt Chai, directorul programului pentru senzori al MDA. 

Cubesat reprezintă o subcategorie a sateliților de mici dimensiuni (practic, orice satelit care cântărește mai puțin de 300 de kilograme). Un nanosatelit Cubesat poate ajunge la dimensiunea unui cub cu laturile de 10 centimetri și la o masă de circa 1,5 kilograme.

Din punct de vedere al costurilor, un astfel de nanosatelit costă „doar” în jur de 1,3 milioane de dolari, comparativ cu sute de milioane de dolari, în cazul sateliților obișnuiți.

De ce noile rachetele hipersonice sunt mai greu de interceptat de către sistemele antirachetă clasice

Anul trecut, Statele Unite ale Americii anunțau că vor intensifica eforturile pentru dezvoltarea de rachete hipersonice, în contextul în care Rusia a fabricat deja armament de acest tip.

Rachetele hipersonice, care ar putea zbura cu viteze de peste 15 ori mai mari decât cea a sunetului și despre care se spune că ar avea o precizie impresionantă, amenință să schimbe natura războiului și ar putea perturba eforturile de prevenire a unui conflict accidental, se arăta într-un articol The New York Times, publicat în urmă cu doi ani.

Rachetele hipersonice ale Rusiei, precum Zircon, pot zbura cu viteze de până la Mach 6 (de șase ori viteza sunetului) și pe o traiectorie balistică mai joasă decât în cazul rachetelor „tradiționale”, ceea ce le permite, teoretic, să treacă de sistemele clasice antirachetă.

Sistemele antirachetă americane de tip Aegis (cum este inclusiv cel instalat la Deveselu, în România) au la dispoziție, conform military.com, circa 8-10 secunde pentru a reacționa și a intercepta o rachetă. În acest interval de timp, o rachetă Zircon a traversat deja 20 de kilometri, ceea ce face dificilă intercepția, mai ales că rachetele interceptoară au o viteză mai mică.

Ruși spun că raza de acțiune a unei rachete Zircon este de 1.000 de kilometri. Comparativ, conform unor surse americane, viitoarea rachetă hipersonică a SUA va putea atinge peste 2.775 de kilometri.

Rachetele hipersonice au o manevrabilitate fără precedent și pot lovi ținte aflate aproape oriunde în lume în decurs de doar câteva minute. Rapide, eficiente, precise, până în acest moment nu au fost create mijloace sigure de apărare împotriva rachetelor hipersonice, iar astfel de arme sunt dezvoltate în prezent atât de Statele Unite, cât și de Rusia, China și alte țări.

Conform reprezentanților Agenției de Apărare Antirachetă a SUA, nanosateliții Cubesat vor fi prevăzuți cu noi senzori și sisteme de comunicații, care vor permite o mai bună detectare, fixare și urmărire a rachetei hipersonice, ceea ce ar reduce timpul de reacție al scuturilor antirachetă. Din 20021 și până în prezent, sistemul Aegis a înregistrat 28 de interceptări reușite din 34 de teste.

Editor : Mihnea Lazăr