Moment istoric în relațiile dintre Cuba și SUA
Ministrul cubanez de externe (stg.) și secretarul american de Stat (dr.) ©FOTO: GULLIVER/GETTYIMAGES
Ambasada Cubei la Washington a fost inaugurată cu mare fast. Sute de invitaţi din ambele ţări au asistat la ceremonia de arborare a drapelului cubanez în curtea misiunii diplomatice. Pintre ei s-a numărat și ministrul afacerilor externe de la Havana, primul oficial de rang înalt care vizitează Statele Unite după mai bine de jumătate de secol.
În ţara sa, acest proces de normalizare a relaţiilor este aşteptat să aducă prosperitate.
„Evenimentele istorice pe care le trăim astăzi vor avea un înţeles numai odată cu renunţarea la blocada economică, financiară şi comercială care provoacă atât de mari lipsuri şi dureri poporului nostru, returnarea teritoriului ocupat în Guantanamo şi respectarea suveranităţii Cubei”, a declarat Bruno Rodriguez, ministrul de externe al Cubei.
„Este magnific ce se întâmplă. Este un moment special. Cred că situaţia noastră se va îmbunătăţi considerabil”, a declarat un locuitor de la Havana.
„Este un semnal pozitiv pentru relaţiile dintre cele două ţări. Au trecut peste 60 de ani de când am întrerupt dialogul, iar tactica aceasta nu a dus nicăieri. Poate situaţia se va schimba acum că sunt reluate relaţiile bilaterale”, a comentat, la rândul său, un american.
Deschiderea ambasadelor este doar un pas în redefinirea colaborării dintre Washington şi Havana. Multe alte restricţii rămân valabile. Nici americanii, nici cubanezii nu pot circula liber pe teritoriul celeilalte ţări. De asemenea, Statele Unite menţin interdicţia aplicată companiilor americane pentru investiţiile în Cuba. Washingtonul şi Havana au rupt relaţiile diplomatice în 1961, după revoluţia comunistă condusă de Fidel Castro.
Una peste alta, în afară de spinosul dosar iranian, administraţia Obama poate spune că a mai bifat un succes diplomatic. Dimineaţă, la sediul Departamentului de Stat, steagul cubanez s-a alăturat celor 192 existente, reprezentând ţările cu care Statele Unite au relaţii diplomatice.
Acum toată lumea se întreabă dacă vor da năvală turiştii americani în Cuba şi când vor fi ridicate sancţiunile economice impuse de Washington regimului de la Havana. Nu se va întâmpla peste noapte. Mai întâi, e nevoie de aprobarea Congresului. Este un proces îndelungat, dar primii paşi au fost făcuţi.
Semnalul că negocierile sunt pe făgaşul cel bun a venit în aprilie, la summitul Americilor din Panama, unde am fost martorii unui moment istoric: o strângere de mână între preşedintele american Barack Obama şi liderul cubanez Raul Castro. Cei doi mai făcuseră acest lucru doar la funeraliile lui Nelson Mandela, în decembrie 2013. Gestul din aprilie 2015 prevestea dezgheţul. La 1 iulie, Barack Obama evoca deja necesitatea unui nou început.
„În urmă cu peste 54 de ani, în toiul Războiului Rece, Statele Unite şi-au închis Ambasada de la Havana. Astăzi, pot să anunţ că Statele Unite au decis să restabilească oficial relaţiile diplomatice cu Republica Cuba şi să redeschidă ambasadele. Este un pas istoric spre normalizarea relaţiilor cu guvernul Cubei şi cu poporul cubanez. Este începutul unui nou capitol cu vecinii noştri din America. Progresul făcut astăzi este o nouă dovadă că nu trebuie să fim prizonierii trecutului. Când ceva nu funcţionează, putem să schimbăm lucrurile. Despre asta este vorba: o alegere între trecut şi prezent. Americanii şi cubanezii sunt pregătiţi să meargă mai departe. Cred că a venit vremea ca şi Congresul să facă acelaşi lucru. Am cerut Congresului să facă paşi înspre ridicarea embargoului care îi împiedică pe americani să călătorească sau să facă afaceri în Cuba. Am primit deja semnale de la ambele partide că au început să lucreze. În final, de ce ar trebui ca Washingtonul să stea în calea propriului popor?”, a declarat Barack Obama.
SUA și Cuba. Evoluția către dezgheț
Dezgheţul nu a venit însă peste noapte. Au fost ani de zile de negocieri, mediate inclusiv de papa Francisc. Și s-au făcut concesii. De pildă, în decembrie 2014, Havana a acceptat eliberarea unui om de afaceri american, deţinut cinci ani în Cuba. Iar liderii de la Casa Albă şi-au nuanţat treptat declaraţiile: de la respingerea categorică a ridicării embargoului, teză susţinută de republicani, s-a trecut, uşor-uşor, la vorbe ce lăsau să se înţeleagă că momentul împăcării este iminent.
George Bush Jr., fost preşedinte SUA, octombrie 2007: „Atâta vreme cât regimul îşi menţine monopolul politic şi economic asupra poporului, Statele Unite vor continua să menţină embargoul”.
Barack Obama, preşedintele SUA, septembrie 2011: „Ceea ce dorim noi este să trimitem un semnal că suntem deschişi la o nouă relaţie cu Cuba”.
Marco Rubio, senator SUA, mai 2012: „Susţin eficienţa embargoului într-o manieră diferită. Embargoul ne oferă pârghii”.
John Kerry, secretar de Stat al SUA, decembrie 2013: „De când preşedintele Obama şi-a preluat mandatul, administraţia a început să caute căi pentru un nou început cu Cuba”.
Hillary Clinton, fost secretar de Stat al SUA, iulie 2014: „Da, cred că (embargoul) a fost un eşec. Cred că, din nefericire...”
Jeb Bush, fost guvernator de Florida, decembrie 2014: „Cuba este o dictatură. Este stabilit. Totuşi, foarte mulţi americani au cerut ridicarea embargoului”.
Barack Obama, preşedintele SUA, decembrie 2014: „Putem să facem mai mult ca să sprijinim poporul cubanez şi ca să ne promovăm valorile, prin angajamente. În final, cei 50 de ani de ne-au arătat că izolarea nu funcţionează”.
Ce așteaptă americanii, ce speră cubanezii
Posibila ridicare a embargoului impus de Washington regimului de la Havana aduce aşteptate, dar încă ipotetice schimbări radicale. În prezent, companiile americane nu au voie să facă afaceri în Cuba, iar cei mai mulţi americani nu au voie să călătorească direct în insulă şi nici să cheltuiască bani ca turişti. Pe lângă implicaţiile politice şi economice, americanii şi cubanezii văd o mulţime de oportunităţi. Primii se gândesc la călătorii, rom şi trabucuri, iar cei din urmă la locuri de muncă.
Statele Unite au început să impună sancţiuni Cubei în 1956, după venirea la putere a lui Fidel Castro şi după Havana a naţionalizat tot ce deţineau americanii la ei în ţară, de la case de vacanţă şi până la companii petroliere. Totul, în valoare de peste un miliard de dolari.
Imagini-document. Vizita lui Fidel Castro în România
Sancţiunile s-au înăsprit în timpul mandatului preşedintelui Kennedy, iar embargoul a devenit oficial în 1962. De atunci, americanii nu au mai avut voie să investească, să călătorească direct în Cuba sau să cumpere de-acolo ceva. Dacă erau prinşi că încalcă regulile, riscau o amendă de 65 de mii de dolari.
Când sancţiunile se vor îmblânzi, americanii se vor putea bucura de romul şi de celebrele trabucuri cubaneze. Dar, cu limită. Există o propunere potrivit căreaia americanii vor putea aduce acasă bunuri cubaneze în valoare de cel mult 400 de dolari. Iar tutun şi alcool de cel mult o sută de dolari.
(VIDEO. Ambasadorul României la Havana, Dumitru Preda, spune că pentru a merge mai departe, relația dintre SUA și Cuba are nevoie de mai multă încredere)
Cuba rămâne, în primul rând, o destinaţie turistică la care foarte mulţi dintre noi visează. Este sinonimă cu romul, trabucul, dar să nu uităm muzica:
Pentru tinerii cubanezi, reluarea relaţiilor cu Statele Unite înseamnă oportunităţi.
„Statele Unite şi în special Obama şi cei din jurul său şi-au dat seama că această ţară (n.r. Cuba) nu se va schimba. Din punct de vedere istoric, vorbind de luptă, ideologie sau din punct de vedere social, lucrurile nu se vor schimba. Nu contează că este sau nu Fidel. Mulţi spun că lucrurile se vor schimba dacă Fidel moare, ...când nu va mai fi aici. Eu sunt un tânăr din zilele noastre, un tânăr care aşa a crescut, nu cunosc altă realitate. Cred că este un pas foarte important. Sperăm să fie pozitiv, să se producă lucruri concrete şi benefice pentru cubanezi, care au avut mult de suferit din cauza războiului politic şi economic”, spune Baby Lores, cântăreț cubanez.
Artiştii cubanezi speră acum să poată ajunge şi pe piaţa americană.
„O deschidere către lumea întreagă. Şi asta include tot. Include nu numai ceea ce fac unii colegi şi este deja pe internet. Include comerţul. Include şi ceea ce pentru noi, ca artişti, înseamnă să ne dăruim muzica şi altora”, confirmă cântăreața cubaneză Laritza Bacallao.
Citiți și:
Digicult | Poveşti din Havana
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
