„Am avut execuţii simulate, pistoale puse la tâmplă sau frunte”, a povestit Didier François pentru postul de radio pentru care a mers în Siria în urmă cu peste zece luni, potrivit Mediafax. Jurnalistul a realizat un reportaj despre folosirea armelor chimice.
Dar „simulările de execuţii nu m-au stresat în mod deosebit, în măsura în care se vedea că este presiune”, a adăugat jurnalistul, în vârstă de 53 de ani.
„Dacă ar fi decis să îmi taie capul sau să mă împuşte, ar fi fost un ritual. Se pare că am avut şansa de a cunoaşte bine astfel de lucruri. Am urmărit multă vreme cazurile de ostatici cunosc relativ bine procedurile. Vedeam că nu s-a atins limita”, a povestit jurnalistul.
Didier François a povestit, de asemenea, că în cea mai mare parte a timpului era închis împreună cu ceilalţi trei ostatici jurnalişti în grote cu „porţi de fier şi gratii la toate spaţiile libere”.
Primele zile au fost deosebit de înspăimântătoare: „Te introduc imediat în ambianţă. Presiunea este foarte, foarte, foarte puternică. Patru zile fără să mănânci sau să bei. În cea de-a patra zi fără să bei, începe într-adevăr să ţi se facă rău, încătuşat de un radiator şi lovit. Aceasta pentru a zdrobi orice dorinţă de rezistenţă”.
Edouard Elias, fotograful de 23 de ani, răpit împreună cu Didier François la 6 iunie 2013, în nordul orașului Alep, a povestit că s-a gândit mai ales la familie în timpul detenției.
„Ar fi putut fi mai rău. Au fost momente de vârf și de cădere, dar putem merge, suntem într-o stare de sănătate bună”, a spus jurnalistul.