"Criminal și auto-sanctificator, Islamul radical a devenit un magnet pentru psihopați din întreaga lume. A proclamat fără rușine lista de ură: educație, toleranță, pluralitate, plăcere și, mai presus de toate, libertatea de exprimare - libertatea care stă la baza tuturor celorlalte. Mai important decât orice sunt oamenii uciși de jihadiști: copii, gay, femei, atei – persoane de altă religie decât cea musulmană, dar și foarte mulți musulmani. Pe lista aceasta trebuie să adăugăm și echipa de la Charlie Hebdo, care spera să combată ura cu umor. Măcelul din Paris este o tragedie pentru societatea deschisă. Într-o noapte neagră a libertății mentale, se întrevăd și câteva puncte fragile de lumină: calmul și determinarea cu care mulțimile s-au strâns în orașe din toată Franța; speranța că respingerea acestor acte ar putea avea un efect unificator; faptul că un cult înrădăcinat în ură nu poate dura; faptul că psihopații sunt depășiți numeric.
Acele inimi negre, precum Pegida sau Frontul Național, care cred să bombardarea unei moschei poate fi o modalitate eficientă de a oprima sau ucide musulmani ar trebui să se gândească să se alăture Isis. După speranțele dezamăgitoare în urma primăverii arabe o mare parte din lumea arabă se regăsește strivită între tiranii și fanatism religios. Generalul Sisi sau Isis, palindromul este justificat. Un eveniment izolat, dar relevant, cu precădere în Egipt și Arabia Saudită, este creșterea numărului de site-uri pentru cei care, dezgustați de jihadiștii violenți, resping politica Islamului sau chiar resping Islamul în totalitate. Aceștia comunică cu frică, riscând foarte mult, pentru că îndepărarea de religie poate să le aducă pedepse grave. Post Charlie Hebdo, libertatea de exprimare trebuie ținută în viață. Din păcate pentru gândirea liberă în vest, atitudinea de masă Islamului rămâne tulbure, în cel mai bun caz. E o conversație civilizat de purtat." a scris McEwan pe site-ul personal.
