Forța militară a Turciei

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Ambasadorul Turciei critică România pentru lipsa autostrăzilor

„Pălăriile Patriei”. Profesoare din Rusia, păcălite să facă și să poarte coifuri din staniol. Motivul invocat de cel care a făcut farsa

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Alianţa Nord-Atlantică este solidară cu Turcia în faţa oricăror ameninţări teroriste. Este promisiunea pe care aliaţii au făcut-o turcilor, prin vocea secretarului general al NATO, după reuniunea extraordinară convocată marți la Bruxelles. Nu s-a venit însă cu nicio soluţie imediată pentru a ţine la distanţă pericolul reprezentat de Statul Islamic. Iar în ceea ce îi priveşte pe militanţii kurzi, autorităţile de la Ankara au fost sfătuite să evite utilizarea forţei excesive împotriva lor în condiţiile în care aceştia cooperează de luni bune cu occidentalii, tocmai împotriva jihadiştilor.

„Turcia nu a solicitat sporirea prezenţei militare NATO pe teritoriul său. Ştim toţi că Turcia este un aliat devotat ce dispune de forţe armate foarte bine pregătite”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Reuniunea de la Bruxelles a avut loc după câteva zile extrem de agitate în care aviaţia turcă a bombardat mai multe poziţii ale Statului Islamic din nordul Siriei. Campania turcă a cuprins însă şi lovituri asupra unui mai vechi inamic, militanţii kurzi din Irak şi Siria. În plus, sute de susţinători ai kurzilor din Turcia au fost arestaţi, iar preşedintele Turciei a dat de înţeles că pacea fragilă cu militanţii kurzi a luat sfârşit.

„Pentru noi nu este posibil să continuăm procesul de pace cu cei care ne ameninţă unitatea naţională şi legăturile de frăţie dintre noi”, a declarat Recep Erdogan, preşedintele Turciei.

Pe de altă parte, multe voci susţin că Turcia a plănuit de la început lupta împotriva kurzilor.

„Turcia vrea să se lupte cu Statul Islamic, acum că Statul Islamic a atacat Turcia. Dar vrea să se lupte şi cu kurzii, pentru a ţine mişcarea separatistă sub control. Vrea să îl înlăture de la putere pe Bashar al-Assad”, susține Peter Mansoor, analist militar.

Poziţia fermă a Turciei faţă de kurzi complică lupta coaliţiei internaţionale împotriva jihadiştilor. Victoriile kurzilor în nordul Irakului şi al Siriei au fost posibile tocmai ca urmare a înarmării lor de către Occident şi a raidurilor aeriene americane care le-au venit în sprijin. Intervenţia Turciei, care nu vrea să-i vadă pe kurzi dobândind o influenţă tot mai mare în zonă, poate strica acest echilibru de forţe.

În schimb, Ankara s-ar putea angaja să intervină împotriva Statului Islamic în nordul Siriei, pentru a asigura o zonă-tampon de 100 de kilometri, ceea ce ar da raidurilor aeriene americane antijihadiste o mult mai mare eficacitate.

„Intrarea Turciei în acest conflict este, probabil, cel mai important eveniment strategic din ultimul an”, consideră analistul Peter Mansoor.

Importanța strategică a Turciei

©FOTO: GULLIVER/GETTYIMAGES

Nu numai atât, dar o implicare a Turciei în conflictele din regiune ar schimba complet raportul de forţe, iar situarea geografică a ţării, la cumpăna dintre est şi vest, o face extrem de importantă din punct de vedere strategic.

Aşezată pe două continente, cu 97 la sută din teritoriu în Asia şi 3 la sută în Europa, Turcia controlează strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană. Tocmai pentru că are o poziţie excelentă pentru a ţine sub observaţie situaţia din Orientul Mijlociu, NATO are un comandament la Izmir, în timp ce americanii au acces la o bază militară extrem de importantă, la Incirlik.

La poziţia geografică se adaugă forţa militară a Turciei, a doua din NATO după Statele Unite. La o populaţie de aproape 78 de milioane de locuitori, forţele armate numără în total peste un milion de militari şi rezervişti. Nu numai atât, dar marina militară turcă are peste 200 de nave, iar forţele aeriene aproximativ 250 de aparate de zbor. La toate acestea se adaugă faptul că Turcia este una dintre cele cinci ţări membre NATO în care alianţa a detaşat arsenal nuclear. Astfel, Turcia dispune de aproximativ 90 de bombe nucleare.

Forţa militară a Turciei, a doua din NATO

Personal militar activ şi în rezervă: 1.041.900 de oameni

Marina militară dispune de 212 nave de război

Aviaţia militară dispune de 250 de avioane F-16

Armament nuclear: 90 de bombe nucleare B61

(sursa: Ministerul turc al Apărării)