EXCLUSIV. Expert antitero: „Împotriva terorismului lupți cu decizii politice și resurse. În Belgia nu s-a făcut nimic”
„Problema este, în primul rând, politică. Serviciile de informații europene toate știau, de acum 2-3 ani, că sunt 1.800 de combatanți din Franța care s-au dus să lupte în Siria și în Irak, au știut că o parte s-au întors deja, au știut că pe teren, în Irak și Siria, se pun la cale atentate și tot nu s-au pregătit. Nu au fost resurse și nu au fost hotărâri politice. Numai după comiterea atentatului de la Charlie Hebdo, în ianuarie 2015, Guvernul francez a hotărât să aloce 700 de milioane de euro ca să recuruteze 2.800 de polițiști și oameni de securitate. Ceea ce înseamnă că acești oameni nu erau încă pregătiți în noiembrie, dacă în ianuarie abia au început să îi caute. Trebuie să fie recrutați, antrenați și trebuie să știe terenul, să lucreze. Foarte târziu s-a luat această hotărâre politică. În Belgia nu s-a făcut nimic. Numai acum se vorbește de 600 de noi polițiști”, spune Ely Karmon.
Mai există, însă, și o problemă a comunităților în care funcționează „omertà”, legea tăcerii. Nimeni un merge la poliție să reclame un suspect, iar „Salah Abdeslam a fost patru luni într-un cartier în care majoritatea știa ce se întâmplă”, reamintește expertul.
„Salah Abdeslam a fost arestat într-un apartament care a fost închiriat de unul dintre cei doi frați care a comis unul dintre atentatele de la Bruxelles. Deci autoritățile ar fi trebuit să știe cine a închiriat apartamentul, ar fi trebuit să îl găsească înainte de atac. El a fost interogat trei zile. E clar că el știa” ce urma să se întâmple, apreciază Ely Karmon.
Cum se desfășoară interogatoriile în Israel
Anchetatorii belgieni nu au reușit să scoată de la Salah Abdeslam acele informații care ar fi putut salva vieții. Este concluzia mai multor experți în antiterorism, printe care se numără și Ely Karmon.
Acesta a explicat că, în Israel, există o regulă excepțională acceptată de instanțe: „Dacă este o bombă care trebuie să explodeze – „ticking bomb”, se pot face interogatorii mult mai brutale. Nu este tortură, se fac interogatorii pentru a scoate această informație care poate salva zeci sau chiar sute de vieți. Interogatoriul la care a fost Abdeslam nu a fost suficient de profesionist”.
Și mai este și o problemă de legislație care a dus la „situații absurde”.
„Acum vreo două luni, au găsit (forțele de securitate belgiene, n.r.), un apartament în care se afla Abdeslam și se pare că, după legea belgiană, nu se poate intra într-un apartament noaptea, chiar dacă ai mandat. Deci au așteptat până dimineață, dimineața un mai era. E absurd, dar asta este situația”, spune Ely Karmon.
Cât durează planificarea unui atentat de amploare
Este nevoie de cel puțin un an pentru a planifica atentate de amploarea celor de la Paris și Bruxelles, afirmă Ely Karmon. Timp în care șeful celulei teroriste, cel mai probabil întors din Siria sau Irak, face recrutări, antreneaza militanți, stabilește țințele ce urmează să fie lovite și face rost de armament.
Ely Karmon: „În ceea ce privește celula din Belgia, care este responsabilă și pentru atacul de la Paris, din noiembrie, a fost nevoie de cel puțin un an. Șeful acestui grup, care a fost omorât la Paris, Abdelhamid Abaaoud, a scăpat, acum un an și jumătate, dintr-un atac al poliției asupra apartamentului său din Belgia. A fugit din Belgia în Siria și în Irak și acolo a început, de fapt, antrenamentul pentru pregătirea atentatelor de la Paris. Deci mai mult de un an. Lui Abaaoud i-a luat câteva săptămâni bune, dacă nu chiar luni să decidă locurile în care să comită atentatele, apoi să facă rost de arme. Pentru că ei au trebuit să ia arme din Belgia. Celula din Bruxelles a produs armele pentru toate cele trei atentate: cel de la Charlie Hebdo, cel din noiembrie 2015, tot din Paris, și acum la Bruxelles. Deci Belgia era și centrul de armare. Și ieri s-a scris că în Belgia este un centru de trafic de arme, arme automate. Deci durează câteva luni să pregătească, să le recruteze pe aceste persoane și să le convingă să recurgă la acțiuni suicidare”.
„Drepturile omului sunt importante, dreptul la viață este mai important!”
Care ar fi soluția în combaterea terorismului în Europa? O strategie aniteroristă comună, paneuropeană.
„Dacă nu o să se ajungă la acest rezultat, o să fie mult mai rău. Dacă nu o să se ajungă la acest rezultat, o să fie mult mai rău. Cu cât presiunea pe teren asupra grupării Statului Islamic va fi mai serioasă, tot mai mulți militanți se vor întoarce și este și o strategie a grupării teroriste: să atace „inamicii” în țările lor. Trebuie o hotărâre politică, trebuie o hotărâre juridică de standardizare. Pentru că dacă se poate face în România ceva și în Belgia nu se poate face, teroriștii se adaptează la situație și pot folosi teritoriul țărilor care au o legislație mai permisivă. Și în ceea ce privește controlul la frontiere trebuie să fie un sistem european. Sperăm că politicienii vor înțelege că drepturile omului sunt foarte importante, dar dreptul la viață este mai important”, spune Ely Karmon.
Potrivit lui Ely Karmon, un exemplu de urmat în acest sens este Spania, unde, după atentatatele de la Madrid din 2004, toate tentativele de comitere a unor atacuri teroriste au fost dejucate: „Pentru că s-a înțeles că trebuie acționat cu profesionalism. Interesant este că din Spania sunt foarte puțini combatanți care s-au alăturat grupării Stat Islamic în Siria și Irak, mult mai puțini decât din Franța sau Belgia”.
Descfirarea comunicațiilor, tot mai complicată
Una dintre femeile care a supraviețuit atentatelor de la Paris, din noiembrie, a povestit că, după ce a fost luată ostatică, a reușit să vadă ce era afișat pe ecranul laptopului unuia dintre teroriștii de la Bataclan. „Era ceva bizar. Se uita la mai multe linii, linii de cod. Fără imagini, fără internet”, a povestit aceasta, confirmând că atacatorii au folosit un soft de codare. Nici până astăzi nu se știe ce tip de criptare au folosit teroriștii.
„Problema descfirării devine tot mai dificilă, din cauză că metodele de criptare sunt foarte avansate și foarte ieftine”, spune Ely Karmon, care menționează aplicația Telegram, folosită în repetate rânduri de atentatori.
În ceea ce privește problema refugiaților, expertul în antiterorism a insistat asupra necesității integrării acestora în țările-gazdă. Există însă și o „problemă operațională”.
„În celula din Paris au fost cel puțin 2-3 persoane care au intrat cu pașapoarte false, ca imigranți. Se știe că Abaaoud s-a întâlnit în Ungaria și în Austria cu doi membri operaționali ai Daesh și care, probabil, l-au îndrumat cum să facă atentatele. Probabil și în cazul atentatelor de la Bruxelles se va descoperi ceva similar: vreo două persoane care au venit ca imigranți, refugiați și, de fapt, sunt teroriști”, spune expertul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
