Epava misterioasă a unei corăbii scufundate acum sute de ani a apărut peste noapte pe o plajă din Newfoundland
Data publicării:
Locuitorii unei mici așezări de coastă din Newfoundland, o insulă din nordul-estul Canadei, au rămas surprinși și foarte entuziasmați de apariția bruscă și misterioasă a unei epave vechi de sute de ani pe o plajă din apropiere, scrie The Guardian.
Gordon Blackmore, un localnic, vâna păsări marine pe țărmul nisipos din Cape Ray când a zărit o formă întunecată sub apele tulburi. Umbra misterioasă nu era acolo când a vizitat locul cu doar câteva zile în urmă.
Blackmore s-a grăbit să ajungă acasă unde și-a anunțat familia despre descoperirea pe care tocmai ce o făcuse. Mama lui și-a luat geaca și a fugit pe plajă ca să o vadă cu ochii ei. „Este uimitor, nu există niciun alt cuvânt pentru asta”, a povestit ea.
În apropiere de Cape Ray, o comunitate de 350 de persoane de pe coasta de sud-vest a insulei Newfoundland, cel puțin opt vase s-au scufundat din cauza condițiilor meteo, greșelilor de navigație sau, pur și simplu, din ghinion.
Ceea ce face ca ultima descoperire să fie atât de specială este felul inexplicabil în care a apărut dintr-o dată.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Președintele Societății de Conservare a Epavelor din Newfoundland și Labrador, Neil Burgess, bănuiește că epava a fost mutată din locul ei original de fenomenul de eroziune de coastă și de forța furtunii post-tropicale Fiona, care a distrus mai multe case din regiune cu un an în urmă.
Valurile mari de săptămâna trecută probabil că au mișcat epava din loc, împingând-o înspre țărm, a declarat Burgess pentru Canadian Press.
„Este perfect. Acesta este un eveniment foarte, foarte grozav”, a mai spus Burgess.
Fotografiile în care apare epava – o grămadă de grinzi și scânduri de lemn ud – oferă câteva indicii despre originile vasului. Diblurile de lemn și cuiele de cupru erau folosite des în secolul al XIX-lea. Mărimea epavei – cel puțin 24 de metri – indică faptul că trebuie să fi fost mai mare decât o goeletă.
Guvernul provinciei a trimis o echipă să inspecteze epava în speranța că o vor identifica și că vor putea proteja ceea ce a mai rămas din ea. Vremea, însă, va dicta cât de repede vor putea experții să viziteze locul.
Localnicii sunt îngrijorați că epava ar putea fi împinsă din nou în adâncurile oceanului de valurile puternice.
„Toată lumea uită să își amintească faptul că în unii ani gheața se formează pe mare aici”, a scris localnicul Wayne Osmond. „Dacă se întâmplă asta, în câteva ore, ar putea provoca mai multe daune epavei, zdrobind-o, decât un secol sau mai mult cât a stat scufundată în apele adânci.”
„Este o parte din istoria noastră care doar ce s-a trezit. Unii urmași doresc încă să afle numele și locurile unde strămoșii lor au pierit în apele înghețate din largul țărmurilor noastre”, a scris și Elizabeth Gover, o altă localnică. „Asta este istoria noastră. Hai să o descoperim.”