Economist american: Dacă va mai veni o criză, va fi doar vina politicienilor
Sectorul construcţiilor, care ar trebui să fie principalul motor al creşterii economice, este la cel mai mic nivel din ultimii zece ani. Practic, lucrările din infrastructură sunt în recesiune tehnică, spun constructorii, şi asta din cauza că statul a redus investiţiile, ca să crească salariile. Un renumit profesor american de economie atrage atenţia: dacă vreo ţară intră în criză acum este din vina proastelor decizii politice, nu a conjucturii economice.
Guvernul a bugetat anul trecut aproape 40 de miliarde de lei pentru investiții, dar a reuşit să cheltuie doar 26,7 miliarde. Suma este în scădere faţă de 2016 şi 2015, când investiţiile statului au depăşit chiar 41 de miliarde de lei.
Iar din cauza amânării proiectelor importante de infrastructură, sectorul construcţiilor este în recesiune tehnică - valoarea lucrărilor din domeniu este aproape la jumătate faţă de anul 2008. Scăderea din ultimii ani s-a accentuat din cauza deciziilor guvernului, spun constructorii.
Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Antreprenorilor în Construcţii: 2017 înseamnă cel mai mic nivel înregistrat de sector în ultimii 10 ani. Anul trecut a fost decisă majorarea substanţială a salariilor, ceea ce a făcut ca o bună parte a cheltuielilor publice, bugetare, să meargă pe componenta socială, foarte puţin pe investiţii.
Un renumit profesor american, considerat de New York Times şi de revista Time cel mai bun profesor de economie din lume, a spus, în faţa jurnaliştilor români, că o viitoare criză economică ar putea fi cauzată de deciziile proaste ale guvernanţilor.
Jeffrey D. Sachs, profesor de economie: Dacă se apropie o criză este din cauza pregătirii slabe a liderilor. În rest, nu există motive pentru o criză economică. În momentul ăsta, toate regiunile majore, de la Statele Unite, la Europa, China, India, o duc bine.
Un exemplu concludent despre cum tratează guvernanţii investiţiile în infrastructură este drumul naţional care leagă Maramureş de Bucovina, două regiuni cu potenţial turistic uriaş.
Lucrările pentru o parte din cei 147 de kilometri din DN18 au început în 2011. Ar fi trebuit să se termine anul trecut, au fost amânate pentru acest an, dar nici acum nu au fost alocaţi bani.
Cătălin Lungu, vicepreşedinte Federaţia Europeană pentru Instalaţii: Suntem în perioadă de război rece. Din păcate între noi: între mediul privat şi autorităţile publice, între firmele private şi firmele primăriilor, între noi profesioniştii şi reprezentanţii ministerelor
Numai pentru refacerea DN18 ar fi nevoie de peste 200 mil lei, dar suma alocată în acest an de Ministerul Transporturilor pentru această şosea, plus alte zece drumuri naţionale care totalizează 1.100 de kilometri este de doar 65 de milioane de lei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
