Pleacă de acasă alungaţi de războaie, conflicte etnice, dezastre naturale, frică.
„Un om a fost ucis lângă mine. A fost împuşcat în cap. Eu am fost împuşcat de cinci ori. Când am fost împuşcat, am crezut că voi muri. Durerea era incredibilă”, povestește un refugiat.
În 2010, 10.900 de oameni îşi părăseau zilnic casele. Trei ani mai târziu, numărul s-a triplat. Anul trecut, a ajuns la 42.500.
Un orăşel se mută în fiecare zi sau, în altă interpretare, la fiecare 122 de pământeni, unul a fost forţat să se refugieze.
„Nu mai avem capacitatea de a rezolva situaţia. Din ce în ce mai mulţi oameni suferă şi din ce în ce mai mulţi dintre ei nu mai pot fi apăraţi sau ajutaţi, pentru că nu mai avem resursele necesare”, spune Antonio Guterres, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați.
Siria, Afganistan, Somalia. Jumătate dintre refugiaţii lumii provin din aceste trei ţări. Războaiele lungi şi sălbatice îi condamnă la exil. Turcia, vecina Siriei, a devenit în 2014 ţara cu cei mai mulţi refugiaţi: aproape 1,6 milioane. Urmează Pakistan - cu 1,51 milioane, Liban - cu 1,15 milioane şi Iran - cu 982.000 de oameni.
Sirienii reprezintă şi jumătate dintre refugiaţii din România. Anul trecut au fost 1.506 cereri de azil. În primele cinci luni din 2015 - încă 719. Majoritatea din Asia. Dar şi 21 din Ucraina. Este rezultatul conflictului de lângă graniţele României, una dintre noile răni de pe harta lumii. Rămâne constantă drama celor aflaţi la început de drum. Peste jumătate dintre refugiaţi sunt minori.
„Am plecat de pe pământul bunicului meu. Era unul dintre cele mai frumoase locuri din sat. Acum stăm aici, fără casă. Nu mai avem nimic!”, spune un copil.