Dosarul iranian | Audieri dure în Congresul american: V-au tras în piept!
John Kerry: „Dacă Congresul respinge unilateral înţelegerea la care am ajuns la Viena, rezultatul ar fi excluderea Statelor Unite de la toate acordurile încheiate până acum şi o semnificativă undă verde pentru Iran, care îşi va dubla programul de îmbogăţire a uraniului, va continua cu viteză maximă construirea unui reactor cu apă grea şi va instala noi centrifuge mai eficiente. Toate astea, în lipsa inspecţiilor şi a măsurilor transparente, ceea ce ar fi o situaţie fără precedent. Tot ce am reuşit să preîntâmpinăm va începe să fie pus în practică.
Să fim clari: alternativa la acest acord nu este vreun aranjament care să presupună capitularea deplină a Iranului. Asta este o fantezie!”
Ron Johnson, senator republican: „Convingeţi-mă că toate astea nu sunt o mare şaradă!”
Marco Rubio, senator republican şi candidat la preşedinţia SUA: „Regimul iranian şi lumea întreagă trebuie să ştie că majoritatea acestui Congres nu sprijină acest acord. Şi că acordul va dispărea în ziua când preşedintele Obama îşi va încheia mandatul!”
John Kerry, secretar de Stat al SUA : „Nu există alternativă”
John Kerry a încercat din răsputeri să îi convingă pe republicani că acordul cu Iranul e cel mai bun compromis posibil. N-a prea reuşit.
John Kerry, secretar de Stat al SUA: „Ne place sau nu, realitatea este că Iranul a experimentat deja circuitul combustibilului nuclear. Şi-a dezvoltat capacitatea de a produce materie primă pentru o bombă (n.r. nucleară), iar noi nu putem să-i bombardăm cunoştinţele. Întrebarea nu este că le-am dat ce au vrut. Întrebarea este cum să le opreşti programul? Cum să le anihilezi programul de înarmare, nu tot programul. Haideţi să înţelegem despre ce vorbim. Ne-am propus să le anihilăm capacitatea de a construi arme nucleare şi asta am reuşit”.
Bob Korker, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului SUA (republican): „Din punctul meu de vedere, domnule secretar de Stat, îmi pare rău, cred că aţi fost tras în piept. Iar în timpul ăsta, prin ceea ce aţi făcut aici, aţi ajutat Iranul să nu mai fie paria. Acum, Congresul este paria”.
Congresul american are la dispoziţie 60 de zile pentru a discuta şi a supune la vot acordul cu Iranul.
Părerile critice din Comisia de politică externă a Senatului american nu sunt singulare, ci sunt împărtăşite de toţi republicanii din Congres. Unii lideri sunt de-a dreptul vehemenţi împotriva acordului nuclear cu Iranul. Iată câteva exemple:
Scott Walker, guvernator de Wisconsin: Este un acord prost.
Chris Christie, guvernator de New Jersey: Un acord groaznic.
Mike Huckabee, fost guvernator de Arkansas: Un acord jalnic.
Lindsey Graham, senator de South Carolina: Este un acord istoric prost. Acum s-au asigurat că vor deveni putere nucleară. Este un acord prost, cel mai jalnic posibil, deschide războiul nuclear în Orientul Mijlociu, ameninţă şi Israelul, ne ameninţă şi pe noi.
Tom Cotton, senator de Arkansas: Acest acord le permite să devină putere nucleară în 8 - 10 ani.
Johnny Isakson, senator de Georgia: Probabil vor avea o bombă în 15 ani.
Tom Cotton, senator de Arkansas: Cred că alternativa este: Congresul să respingă acordul şi să ceară unul mai bun.
John Barrasso, senator de Wyoming: Răspunsul meu este un acord mai bun. Întoarceţi-vă şi obţineţi un acord mai bun.
Întrebare: Cum ar trebui să fie, în opinia dvs, un acord „acceptabil" ?
Mitch McConnell, liderul majorităţii din Senatul SUA: Un acord perfect, cred. Un acord potrivit căruia Iranul nu ar mai putea să fabrice arme nucleare.
Donald Trump, candidat la învestitura Partidului Republican pentru Casa Albă: Acordul cu Iranul e un dezastru total. Nici măcar nu ne eliberează prizonierii.
(Preluare The Daily Show, NBC News )
Cu ce se alege Israelul dintr-o „eroare istorică”
Acordul cu Iranul nu este criticat doar în Statele Unite. Cea mai răspicată voce contra este cea a Israelului. E o „eroare istorică”, a spus Benjamin Netanyahu. Premierul israelian e convins ca va avea consecinţe dezastruoase pentru întreaga omenire. Totuşi, în spatele uşilor închise, generalii lui Netanyahu sunt ceva mai liniştiţi: au negociat suplimentarea ajutorului financiar primit de la Washington cu 1,5 miliarde de dolari pe an. Bani necesari pentru o mai bună apărare în faţa pericolelelor externe.
„Când cineva este pregătit să încheie un acord cu orice preţ, acesta este rezultatul. Încă de la primele informaţii (n.r. de la Viena), putem să apreciem că este o eroare istorică pentru omenire. În toate domeniile menite să împiedice Iranul să se doteze cu arme nucleare s-au făcut concesii exagerate”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu.
Reacţia premierului israelian, după semnarea acordului dintre Iran şi marile puteri, era atât de previzibilă, că putea să fie scrisă de dinainte, comentează The Economist.
Spre deosebire de Benjamin Netanyahu, generalii săi nu sunt atât de critici, scriu jurnaliştii britanici. Într-o conversaţie off the record, ofiţeri de rang înalt din armată şi din conducerea serviciilor au avut o poziţie mult mai nuanţată decât a premierului şi au subliniat că ameninţarea nucleară a Iranului nu mai este pe primul loc pe lista cu priorităţi strategice ale Israelului. Generalii lui Netanyahu au şi alt motiv să fie ceva mai liniştiţi. Potrivit Jerusalem Post, Israelul va primi fonduri suplimentare de la Statele Unite pentru a-şi consolida apărarea. Surse militare, citate de Russia Today, susţin că este vorba despre 1,5 miliarde de dolari pe an.
„Evident, Israelul este cel mai apropiat aliat şi partener (al SUA) în regiune. Relaţiile noastre cu Israelul în domeniul securităţii şi informaţiilor sunt mai puternice decât oricând. Şi aşa vor rămâne. Pe viitor ne gândim, dacă Israelul va fi interesat şi dispus, încă nu ştim, să discutăm cum să întărim şi aprofundăm cooperarea noastră în domeniul securităţii şi al informaţiilor, lucru care a fost mereu în interesul nostru reciproc şi care acum este şi mai evident”, a declarat Susan Rice, consilier SUA pe probleme de securitate.
The New York Times scrie că Statele Unite discută cu Israelul mărirea ajutorului financiar destinat apărării până la 4,2 sau chiar 4,5 miliarde de dolari pe an.
Noul plan prevede trimiterea în Israel a unui escadron suplimentar de avioane de luptă F-35. Banii vor fi folosiţi inclusiv pentru un program de cercetare şi dezvolatare a sistemului balistic defensiv şi la refacerea stocului de muniţie, folosit la ofensiva din Gaza din 2014.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
