Deținuți deveniți teroriști după gratii

Radicalizarea în spatele gratiilor este o nouă problemă pentru Europa. Jumătate dintre europenii care s-au alăturat ISIS şi au comis atacuri au fost anterior condamnaţi şi la 15 ani de închisoare pentru infracţiuni care nu au legătură cu terorismul. Experţii Centrului Internaţional pentru Studierea Radicalizării spun că tocmai în spatele gratiilor s-au apropiat de extremismul radical. Iar marea problemă este că statele europene nu pot controla încă fenomenul.

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Experiment Digi24 în satele României: Dacă ar candida Brad Pitt?

Raportul Centrului Internaţional pentru Studierea Radicalizării a analizat situaţiile a 79 dintre suspecţii care au fost în spatele atacurilor teroriste din Franţa, Belgia, Germania şi Danemarca.

Ibrahim El Bakraoui, unul dintre atentatorii de la aeroportul din Bruxelles, a fost condamnat în 2010 la nouă ani de închisoare pentru tentativă de omor. În 2014 a obţinut eliberarea condiţionată. Perioada petrecută după gratii l-a făcut să adopte convingeri fundamentaliste.

După acest caz, autorităţile europene au început să caute soluţii pentru a preveni radicalizarea în detenţie.

Philippe Boillat, şef al Directoratului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului: „În acest moment, nimeni nu are raspunsuri clare la întrebările ridicate de radicalizarea în penitenciare, la prevenirea sau detectarea din timp a radicalizării”.

Experţii spun că supraaglomerarea din închisori face imposibilă monitorizarea atentă a deţinuţilor.

Vivian Gerian, şeful Serviciului de Probaţiune din Irlanda: „Probleme precum cea a supraaglomerarii sau cea a condiţiilor în care deţinuţii trebuie să trăiască, a regimului pe care trebuie să-l suporte sunt elemente-cheie în procesul de abordare a radicalizării”.

Studiul mai arată că 70 la sută dintre fundamentaliştii monitorizaţi au călătorit în Siria înainte să pună la cale atacurile sângeroase din capitalele europene. Autorităţile au ignorat acest detaliu.

Un exemplu este Amedy Coulibaly, bărbatul care a ucis patru dintre ostaticii luaţi într-un magazin evreiesc din Paris, în 2015. El s-a radicalizat în penitenciar, iar după eliberare a călătorit în Siria.