Democrația, în declin la nivel mondial. Care sunt simptomele și cine profită
Statisticile arată că există un recul evident al democrației în lume. Organizația Freedom House care urmărește, de aproape jumătate de secol, evoluția factorilor sociali și politici care definesc un stat liber atrage atenția că în fiecare an sunt tot mai multe țări unde democrația pierde teren și tot mai puține cele unde câștigă.
Democrația este în criză, atrage atenția Freedom House. 71 de țări înregistrau în 2017 pierderi semnificative la capitolul drepturi politice și libertăți civile. Doar 35 punctau evoluții. În anul în care m-am născut eu, 1986, 56 de țări erau considerate libere, 57 parțial libere și 53 erau sub regimuri autoritare.
A urmat destrămarea URSS și balanța s-a înclinat net în favoarea democrației. Problema este că în ultimii zece ani numărul țărilor dominate de lideri autocrați a început să crească din nou. Dacă în 2007, doar 21% dintre țările incluse în raportul Freedom House nu erau considerate libere, în 2017, acest procent a ajuns 25%, iar cel al democraţiilor a scăzut de la 48 la 45%. Sunt multe motive pentru care vedem această schimbare.
Dar cel mai important dintre ele este, consideră aceeași organizație, erodarea democrației în Statele Unite odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Și dacă instituțiile americane sunt totuși suficient de puternice pentru a-l ține sub control pe președinte, nu același lucru se poate spune despre tipul de discurs pe care-l promovează președintele american și care și-a găsit suficienți adepți în țările unde democrația nu avea rădăcini la fel de puternice.
Michael Abramowitz, preşedintele Freedom House: „Democraţia este în pericol în toate regiunile lumii.
Raportul nostru arată că, pentru al 12-lea an consecutiv, sunt mai multe ţări care înregistrează un declin şi nu un progres al drepturilor politice şi libertăţilor civile. Vedem ţări care, cu doar 10 ani în urmă, dădeau semne că sunt pe cale să devină democraţii puternice. Ţări precum Turcia, Polonia, Ungaria şi Venezuela, aceste ţări regresează.
Şi vedem ţări precum China şi Rusia care nu se mai limitează la reprimarea propriului popor, ci încearcă să submineze şi democraţii de dincolo de graniţe.
Criza mondială a migraţiei. Acest subiect a stârnit mari nelinişti care, mai departe, le-au dat mână liberă liderilor populişti şi altora să exploateze aceste temeri, să limiteze libertăţile, drepturile politice.
Presa este supusă unei presiuni uriaşe. Vedem o erodare a presei. Atacuri împotriva presei. Şi jurnalişti ucişi peste tot în lume.
Chiar şi democraţiile consolidate se confruntă cu o slăbire a instituţiilor şi cutumelor democratice.
Am văzut un efort susţinut al ruşilor pentru influenţarea alegerilor prezidenţiale din 2016.
Suntem preocupaţi de numărul mare de minciuni şi declaraţii false aparţinând preşedintelui (Statelor Unite, n.r.) şi verificate de jurnaliştii independenţi.
Mai avem corupţie, amestecarea afacerilor cu interesul public.
Acestea sunt probleme pe care le-am fi sesizat în alte ţări, dar acum le vedem şi în Statele Unite.
E momentul ca lumea să conştientizeze această provocare.
Nu doar preşedintele, nu doar Congresul, dar şi oamenii din mediul de afaceri, din presă, din mediul academic trebuie să apere democraţia.
Nu suntem singuri în această luptă. Lupta pentru libertate este o mişcare universală.
Triumful într-o ţară este instrinsec legat de ce se întâmplă în alte ţări.
Vom fi cu adevărat în siguranţă doar când întreaga lume va fi liberă.
Aceste valori nu sunt doar ceva frumos despre care să discutăm.
Sunt esenţiale pentru prosperitate şi securitate şi libertate”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
