DEGEABA. Ciprioții au luat cu asalt bancomatele

În schimbul acestei măsuri drastice, statul cipriot a primit un credit internaţional de 10 miliarde de euro. Deşi planul urma să fie votat astăzi în parlamentul cipriot, sesiunea plenară a fost amânată pentru luni. În schimb, preşedintele Ciprului s-a adresat naţiunii pentru a explica de ce a fost necesară taxa. El a spus că Ciprul traversează cea mai gravă criză de la invazia turcă.

Ciprioţii, dar şi rezidenţii străini au luat cu asalt bancomatele de pe insulă, ca să-și recupereze banii, înainte să intre în vigoare taxa. Retragerile din bancomate nu vor salva conturile, deoarece sumele corespunzătoare taxei sunt deja blocate şi nu mai pot fi transferate.

„De ce ne iau banii? Nu înţeleg. Muncim şi economisim bani pentru nevoile noastre, iar ei ni-i iau”. „De ce? E incorect! Incorect! Au spus că depozitele noastre sunt sigure. Acum să vedem ce mai putem face”. „Sunt deranjat şi supărat pe situaţie. Nu ştim ce ne aşteaptă mâine, situaţia este foarte dificilă”. „Nu e bine, nu e bine! Atunci când iei banii, deja îţi sunt taxaţi. Economia noastră nu merge bine”, au declarat oamenii intervievați de presă.

Unii s-au adunat în faţa băncilor, care vor fi închise şi luni, când în Cipru e sărbătoare naţională.

La Nicosia, un bărbat furios pe decizia guvernului a fost la un pas să intre cu buldozerul într-o bancă, dar a fost oprit de poliţişti.

Taxă fără precedent

Taxa fără precedent a fost impusă de Bruxelles, care a decis să acorde Ciprului un ajutor de 10 miliarde de euro, la care FMI va contribui cu un miliard.

„Dimensiunile sectorului bancar din Cipru sunt atât de mari, încât suntem nevoiţi să aplicăm un program special. În cadrul acestui program, am considerat justificat ca posesorii de depozite bancare să poarte o parte a poverii financiare”, a explicat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup.

Comisarul european pentru afaceri economice a promis că taxa impusă în Cipru nu-i va mai fi cerută niciunei alte ţări. Olli Rehn a precizat că asta a fost singura soluţie pentru problemele din Cipru. „O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un ajutor financiar la scară largă, care ar fi condus la consecinţe haotice în economia cipriotă”, a explicat comisarul.

Taxa îi afectează și pe străinii cu conturi în Cipru

Afectaţi de măsură vor fi şi străinii care au conturi în Cipru. Deja, guvernul britanic a anunţat că-şi va proteja angajaţii. „Vă asigur că pe oamenii aflaţi în serviciul nostru militar, pe oamenii guvernului nostru care lucrează în Cipru, pentru că avem baze militare acolo, noi îi vom despăgubi, dacă vor fi afectaţi de această taxă bancară”, a promis George Osborne, ministrul britanic al Finanţelor.

Guvernul va aplica o taxă de 6,75 la sută pe depozitele bancare mai mici de 100.000 de euro şi de 9,9 procente pentru cele ce depăşesc acest prag, precum şi impozitarea la sursă a dobânzilor acestora. Astfel, ar urma să se strângă aproape 6 miliarde de euro. În compensaţie, deponenţii vor primi acţiuni.

Jumătate dintre titularii depozitelor bancare din Cipru sunt ruşi bogaţi, dar şi alţi cetăţeni străini atraşi de dobânzile foarte bune.

Cipru, a cincea ţară din zona euro care beneficiază de un plan internaţional de salvare, ceruse Bruxelles-ului 17,5 miliarde de euro, ca să scape de faliment. Banii sunt necesari în special pentru recapitalizarea băncilor afectate de criza din Grecia. Oficialii europeni au estimat însă că împrumutul este prea mare pentru ca guvernul cipriot să îl poate restitui.