Yeison Sánchez era pregătit să moară când a pornit în călătoria sa în Ucraina. Fostul soldat al armatei columbiene, în vârstă de 31 de ani, a cumpărat o asigurare de repatriere și și-a avertizat familia cu privire la posibila sa soartă în războiul contra invaziei ruse. Motivația lui principală au fost banii.
Sanchez a vizionat videoclipuri TikTok de la compatrioți care promit că, în calitate de voluntar pentru armata ucraineană, primește 19 milioane de pesos (aproximativ 4.300 de dolari) pe lună. Așa că a economisit aproximativ 2.300 de dolari pentru a lua un zbor de la Bogotá la Madrid, un altul de acolo în Polonia și, în cele din urmă, a traversat în Ucraina pentru a se înrola într-un conflict străin.
La fel ca Sánchez, care a lucrat ca agent de securitate și asistent medical în ultimul deceniu, stimulul financiar a împins mii de columbieni să meargă să lupte în străinătate, în țări precum Ucraina sau Sudan, potrivit unui material El Pais. Alții preferă să lucreze ca gărzi de corp sau agenți de securitate în Emiratele Arabe Unite sau Mexic. Cazurile lor au mai multe elemente în comun: sunt foști militari care se pensionează la o vârstă fragedă și au puțină pregătire pentru orice altă activitate decât cea de luptă. În calitate de veterani, ei primesc un mic salariu de pensionare de la statul columbian, care, în schimb, face mai atractive ofertele de a câștiga de până la cinci ori mai mult în afara țării.
În Ucraina, Sánchez nu a rezistat mult. A dezertat după șase luni, parțial pentru că salariul real era cu mult sub cei 4.300 de dolari promiși – „M-am simțit înșelat” – și parțial pentru că se simțea maltratat de superiorii săi. „Am fost închiși. Ne scoteau în zori să facem flotări ca pedeapsă pentru unii dintre colegii noștri care vorbeau spaniolă localnicilor. Asta era interzis. Le-am spus că suntem voluntari, nu ostatici”, spune el. Cu el, povestește bărbatul, au mers 40 de soldați din legiunea internațională. Acum ia în considerare diverse oferte, cum ar fi să meargă în Mexic pentru a lucra cu cartelurile sau „proiectul” din Africa, „care face un mare zgomot în acest moment”.
Interesul pentru columbieni pe piața mercenară și de securitate este bine justificat. Columbia are una dintre cele mai mari și mai bine antrenate armate din lume. „De 60 de ani s-au antrenat conform unei doctrine contrainsurgente și chiar au experiență reală de luptă. De aceea sunt atât de căutați de armatele străine și companiile private de securitate”, explică Laura Lizarazo, expert în securitate națională la firma de consultanță Control Risks. Din 2000, prezența mercenarilor columbieni a fost raportată în zeci de țări, printre care Rusia, Yemen, Libia, Somalia și Afganistan.
Cel mai notoriu incident care a implicat mercenari columbieni a fost asasinarea președinteli haitian Jovenel Moise, în 2021. 17 columbieni sunt în arest pentru atacul de la Port-au-Prince. Mai mulți susțin că au fost angajați să-l răpească pe președinte, nu să-l omoare. Doi dintre liderii operațiunii, planificată în Statele Unite, au fost condamnați la închisoare pe viață de judecătorii din Florida. În centrul atenției a fost și cazul a doi voluntari din Armata ucraineană care au fost reținuți în Rusia, după ce au fost extrădați din Venezuela.
„Suntem ca niște jucători de fotbal”
„Același lucru se întâmplă cu jucătorii de fotbal ca și cu militarii. Multe companii de recrutare vin în Columbia pentru a-ți vedea munca și a-ți face o ofertă.” Așa descrie Dante Hincapié, care a fost în Marină timp de 21 de ani, faza de recrutare. În ciuda faptului că a ajuns la gradul de subofițer-șef, salariul său de pensionare părea insuficient. Așa că în 2014 s-a implicat în afacerile cu mercenari și a plecat în Emiratele Arabe Unite în calitate de comandant de comunicații al unui batalion al armatei format exclusiv din columbieni. „Eram aproximativ 2.000 de oameni, compania Global Security Services Group (GSSG) trimitea aproximativ 30 de soldați pe săptămână”, spune el.
Ceva mai târziu, în 2018, a plecat în Yemen– „unul dintre cele mai nenorocite locuri în care am fost vreodată” – pentru a escorta navele europene și americane care traversau Golful Aden, care erau atacate frecvent de pirați. În trei ani ca soldat plătit, el a câștigat aproape 70.000 de dolari, în timp ce suma economiilor sale și plata de pensionare de la Marină abia s-a ridicat la 15.000 de dolari.
Hincapié, în vârstă de 48 de ani, recunoaște că unele companii profită de foști soldați și arată cazurile din Sudan și Haiti, dar susține că acest lucru nu este obișnuit: „Nu au eșuat niciodată să-mi respecte contractul. Este o soluție pentru mulți dintre soldații care se retrag.” Pentru el, „singura persoană de vină pentru plecarea a atât de mulți dintre ei în străinătate este guvernul. Sunt indolenți, nu le pasă de soldați.” Și nu se teme să critice statul columbian, pentru că simte că există o persecuție împotriva armatei: „Nu suntem teroriști. A fi soldat este sinonim cu bravura.”
O rețea complexă de afaceri
Ascensiunea mercenarilor, care a dus la pierderi umane uriașe (Ministerul de Externe al Columbiei estimează că 300 de columbieni au murit în războiul din Ucraina), a împins guvernul să promoveze o lege care să interzică complet activitatea, întrucât va scoate în afara legii organizațiile „care exploatează personalul militar pensionat”, în conformitate cu o convenție a ONU creată în 1989. Jovana Ranito, președintele grupului de lucru al ONU pentru mercenari, salută promovarea aceastei măsuri. „Legislația internațională este punctul de plecare, dar dacă nu este implementată intern, este foarte dificil să o aplici pentru a combate acest fenomen”, spune ea de la Geneva.
Pentru expert, țările care aderă la tratat vor ajuta să țină sub control companiile de recrutare, principalul jucător pe această piață. „Există un spectru larg de companii care sunt înregistrate în țări diferite și cu nume diferite și, prin urmare, este mai dificil să le urmărim.” Miezul operațiunilor lor sunt țările din Sudul Global, care se confruntă adesea cu o situație economică fragilă și au ieșit dintr-o situație de conflict.
Această rețea de afaceri a fost gazdă pentru mai bine de un deceniu pentru Jaime Henao, un fost sergent în vârstă de 40 de ani din armata columbiană. El a fost instruit de Blackwater, acum numită Academi, una dintre cele mai mari companii private de securitate din lume. Împreună cu câteva zeci de columbieni, a fost repartizat în Afganistan în mijlocul războiului. Acolo, Henao a lucrat ca gardian la consulatul SUA din orașul Herat, scena unui atac sinucigaș al talibanilor în septembrie 2013.
După ce contractul i s-a încheiat la câteva luni după atac, s-a întors în Columbia și a continuat activitatea de securitate privată. În 2021, a primit un apel de la compania A4SI, pentru a lucra ca bodyguard în Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite (EAU). „Mi-au oferit 2.300 de dolari într-un contract cu compania GSSG. Eram opt columbieni și până în ultima clipă de cine urma să am grijă a fost ținut secret”, spune el. Sarcina lui a ajuns să fie garda unui fost președinte afgan care se refugiase în Emiratele Arabe Unite.
Un ciclu nesfârșit
Activitatea mercenară nu se va opri în viitorul apropiat, prezice Alfonso Manzur, fondatorul Veterans for Columbia, o organizație care păzește drepturile personalului militar pensionar. Expertul spune că mii de columbieni au lucrat în această afacere și că devine din ce în ce mai dificil să faci o socoteală generală din cauza proliferării recrutărilor în țări precum Ucraina și Mexic, unde companiile de securitate nu intervin. „În primul deceniu al anilor 2000, numărul mercenarilor a crescut cu aproximativ 250.000 de oameni, dintre care mulți se pensionează acum. De aceea am văzut o explozie de mercenari columbieni în lume în ultimii ani”, explică el.
Plângerea rămâne aceeași: pensiile sunt prea mici. Dar Manzur avertizează asupra unei alte probleme. „Guvernele nu au luat măsuri adecvate pentru a ajuta fostul personal militar să se adapteze la viața civilă. Mulți erau oameni săraci care și-au găsit un mijloc de existență în război și, dacă nu sunt reabilitați, vor continua în această industrie.” Proiectul de lege prezentat de guvern are în vedere crearea unor programe de reintegrare pentru veterani și creșterea sprijinului economic al acestora.
Editor : Ș.R.
