Una dintre cele mai ciudate tradiţii de Crăciun vine din regiunea Catalonia din Spania. Aici, copiii nu primesc darurile de la Moş Crăciun, ci de la un buştean numit „Tio de Nadal”. Personajul provine din mitologia catalană. În săptămânile dinainte de Crăciun, buşteanul este ţinut în casă, hrănit cu cea mai bună mâncare şi acoperit cu o pătură, ca să nu-i fie frig. Apoi, în seara de Ajun sau în Ziua de Crăciun, în funcţie de familie, copiii recită cântece şi lovesc cu beţe bucata de lemn până când din ea încep să casă cadouri. Darurile sunt în general simbolice, precum dulciuri, nuci sau fructe uscate. Când a fost golit de cadouri, buşteanul le dă oamenilor ceapă, usturoi şi peşte uscat.
În ţările din Europa de Nord, sărbătoarea Crăciunului a fost echivalată cu o veche sărbătoare germanică şi nordică numită Yule, ce marca miezul iernii şi era asociată cu zeii Odin şi Thor. Când popoarele din această regiune au fost creştinate, acum circa 1.000 de ani, celebrările de Yule au fost mutate pentru a coincide cu Crăciunul. Noua sărbătoare a preluat şi numele uneia dintre tradiţiile vechii sărbători vikinge. De aceea, în Suedia, Finlanda, Danemarca sau Estonia, Crăciunul este reprezentat de capre sau pitici care împart cadouri. Dar acel Moş Crăciun pe care îl ştim cu toţii, care a apărut în Statele Unite în secolul 19, a fost inspirat din aceste poveşti scandinave.
Pentru copiii din Rusia, Ucraina sau Belarus, cadourile sunt aduse de Ded Moroz, sau Moş Gerilă. Personajul a fost la început un vrăjitor rău din mitologia slavă, care lua cadouri de la părinţi pentru a le da copiii înapoi. Dar sub influenţa tradiţiilor ortodoxe s-a schimbat şi a luat anumite trăsături de la Sfântul Nicolae, despre care se spune că aduce cadouri. Spre deosebire de Moş Crăciun din Occident, Moş Gerilă vine însoţit de nepoata sa, Fecioara Zăpezii, care îl ajută în munca sa.