Nu a fost doar o simplă amantă, ci a fost femeia care și-a pus amprenta asupra vieții lui. Jean Tatlock, marea iubire a părintelui bombei atomice a fost o femeie atipică, răzvrătită și deloc banală. Prima explozie nucleară, recunoscută drept testul Trinity, a fost denumită după un poem pe care Jean Tatlock i l-a dedicat fizicianului, un poem scris de John Donne.
Robert Oppenheimer a cunoscut-o pe Tatlock când preda fizică la Universitatea Berkeley din California. Era bun prieten cu tatăl ei, John, un renumit profesor de limbă engleză, iar fiica sa, în vârstă de 22 de ani, șatenă cu ochi verzi, era deja bine cunoscută în campusul studenților de la medicină, pregătindu-se să devină medic psihiatru, arată elpais.
Moartea timpurie a lui Jean Tatlock este și astăzi subiectul unor teorii ale conspirației. Chiar dacă mulți au încercat să o reducă la o simplă amantă, realitatea vremurilor arată contrariul.
"Eram cu toții un pic geloși. În ciuda diferenței de 10 ani dintre ei, Oppenheimer s-a îndrăgostit nebunește de Tatlock. A iubit-o mai mult decât pe oricine altcineva și îi era extrem de devotat", povestește Robert Serber, fizician și prieten apropiat al lui Oppenheimer.
Potrivit acestuia, Tatlock era o prezență total neobișnuită. Să vezi o femeie care să urmeze cursuri universitare la acel nivel în 1936 era ceva neobișnuit. Mai mult, Tatlock era o femeie care din punct de vedere academic avea ce demonstra, călătorise mult prin Europa, studiase psihanaliza și, dincolo de asta, arăta și foarte bine.
"El a cerut-o în căsătorie pe Tatlock de cel puțin două ori, dar fără a avea succes", a mai spus Serber.
Cuplul a fost afectat de simpatia lui Jean pentru comunism. Tatlock era supravegheată de FBI, fiind suspectată că l-ar putea influența pe Oppenheimer sau chiar c-ar avea puterea să-l convertească pe acesta într-un spion sovietic,
Chiar și după moartea ei, destinul lui Oppenheimer a fost marcat de simpatiile comuniste ale fostei sale iubite.
"Afilierea sa la un partid anume era lipsită de constanță și părea să nu îi ofere satisfacția pe care o căuta. Nu cred că avea interese politice în adevăratul sens al cuvântului. Își iubea țara, poporul și viața", avea să spună Oppenheimer în cadrul unei audieri guvernamentale.
Paranoia SUA că Tatlock s-ar fi raliat cauzei sovietice a fost într-atât de accentuată, încât fiecare mișcare și fiecare conversație telefonică îi erau atent monitorizate.
Relația dintre Tatlock și Oppenheimer s-a sfârșit în 1939.
Câteva luni mai târziu, fizicianul a cunoscut-o pe Katherine Kitty Puening, o bioloagă care fusese căsătorită de două ori înainte și care i-a devenit în scurt timp soție și mamă a celor doi copii.
Oppenheimer și Tatlock au continuat să se întâlnească
În ciuda faptului că era căsătorit, Oppenheimer a continuat să se vadă cu Tatlock, care începuse să treacă prin episoade depresive din ce în ce mai acute. Se spune că starea psihică a medicului s-a înrăutățit după pierderea contactului cu marea ei iubire, care se mutase în New Mexico.
La 14 iunie 1943, în timp ce se afla la conducerea Proiectului Manhattan, în Los Alamos, New Mexico, Oppenheimer a mers la San Francisco pentru a petrece ceea ce avea să fie ultima zi alături de Tatlock.
Urmărit de ofițerii de informații, Oppenheimer s-a întâlnit cu Tatlock în gară, alături de care a stat întreaga zi. Informațiile culese de agenții care l-au urmărit arată că cei doi s-au retras aproape de miezul nopții la apartamentul ei, iar a doua zi au luat împreună micul dejun. Apoi, Tatlock l-a condus pe Oppenheimer la aeroport.
Pe 4 ianuarie 1944, tatăl lui Jean a mers să o viziteze, după ce nu îi răspunsese câteva zile la telefon. El și-a găsit fiica moartă, cu capul scufundat într-o cadă pe jumătate plină cu apă.
Jean Tatlock avea 29 de ani.
"Sunt dezgustată de tot. Celor care m-au iubit și m-au ajutat le transmit toată dragostea și curajul. Am vrut să trăiesc și să dăruiesc, și am rămas oarecum paralizată. Am încercat din răsputeri să înțeleg și nu am putut... Cred că aș fi fost o pacoste toată viața - măcar am putut să înlătur povara unui suflet blocat într-o lume care luptă", a scris tânăra într-un ultim mesaj.
Deși teoria conspirației cu privire la presupusa crimă a lui Tatlock a fost alimentată timp de nouă decenii de speculații, unele date continuă să alimenteze aceste supoziții.
John Tatlock a ars toată corespondența fiicei sale și toate documentele ei, înainte de a-i anunța moartea, pentru a elimina orice suspiciune cu privire la colaborarea ei cu comuniștii.
Autopsia tinerei a stabilit că aceasta a murit asifixiată prin înec. Totodată, în sângele ei nu s-a descoperit vreo urmă de alcool și niciunul dintre barbituricele pe care le luase nu ajunsese la organele vitale în momentul decesului.
Un medic care a avut acces la detaliile morții lui Tatlock le-a mărturisit autorilor cărții American Prometheus (pe care se bazează filmul lui Christopher Nolan) că "dacă ești deștept și vrei să omori pe cineva, acesta este modul corect de a o face".
Fratele ei, Hugh Tatlock, a susținut întotdeauna teoria asasinatului.
Peter De Silva, un ofițer CIA însărcinat cu securitatea la Los Alamos, l-a informat pe Oppenheimer despre moartea lui Jean.
Omul de știință a fost devastat după aflarea veștii și a plecat la o plimbare lungă.
"A spus că nu mai avea cu cine să vorbească", a declarat De Silva.
Robert Oppenheimer a numit primul test al bombei atomice Trinity. Apropiații săi au relatat că este un omagiu adus unui poem de John Donne pe care Jean Tatlock i l-a dedicat.
Editor : Andreea Smerea