Christine Lagarde, șefa FMI, scapă de acuzațiile de abuz de putere

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

După audieri care au durat 10 ore, Christine Lagarde a ieşit din sediul Curţii de Justiţie a Franţei. A fost a doua zi consecutivă în care ea a răspuns întrebărilor puse de anchetatori.

„Am fost audiată de magistraţii Curţii de Justiţie într-un proces complex şi de durată între lichidatorii Bernard Tapie Group şi Crédit Lyonnais. Prin aceste audieri am fost în măsură să ofer informaţii, prin care am demonstrat că, am acţionat întotdeauna în interesul statului şi în concordanţă cu prevederile legale”, a spus Christine Lagarde, directorul FMI.

În urma audierilor, magistraţii au decis că directorul FMI va avea statutul de martor asistat, unul intermediar între cel de martor şi cel de inculpat.

„Statutul de martor asistat confirmă că e timpul să mă întorc la Washington şi să îmi continui activitatea ca director al Fondului Monetar Internaţional şi să raportez situaţia Consiliului de Administraţie”, a mai spus șefa FMI.

Şefa FMI este suspectată că a contribuit la prejudicierea statului francez cu 400 de milioane de euro. Se întâmpla în 2007, pe vremea mandatului de preşedinte al lui Nicolas Sarkozy, când Christine Lagarde era ministru de Finanţe. Atunci ar fi ajutat un om de afaceri apropiat lui Sarkozy să obţină această sumă, drept despăgubire din partea statului, prin acceptarea unei medieri în locul unui proces.