„Având în vedere că cicloanele tropicale produc întotdeauna pagube umane şi materiale majore, este importantă anticiparea şi limitarea dezastrelor pe baza previziunilor precise privind traseul, intensitatea şi formarea lor, cu suficient timp în avans pentru a putea acţiona", potrivit echipei conduse de Masuo Nakano, de la Institutul Jamstec, notează Mediafax.
Pe lângă utilizarea unui nou model computerizat care ia în calcul mişcările norilor la nivel planetar, „exploatarea supercomputerului japonez K, ce are o putere de calcul de 10 petaflopi (Floating-Point Operations Per Second, o unitate de măsură a puterii de calcul mai precisă decât numărul de instrucţiuni executate pe secundă, n.r.), a permis efectuarea de numeroase experimente extinse pentru a identifica factorii care determină predictibilitatea apariţiei taifunurilor”, a mai explicat echipa niponă.
Cel mai recent studiu a folosit date despre opt taifunuri care au avut loc în 2004 şi a reuşit să evidenţieze fenomenele care ar permite prezicerea cu o precizie de 40% a apariţiei a patru dintre aceste furtuni, cele mai puternice, cu două săptămâni înainte ca ele să se producă.
Meteorologii japonezi estimează că o perioadă cuprinsă între două săptămâni şi două luni este necesară pentru a lua măsurile necesare diminuării distrugerilor în mod semnificativ în cazul unui taifun major, asemănător celui care a lovit recent Filipine, în 2014.