Ce înseamnă incapacitatea de plată a unui stat

Reacția USR, după discuția pentru viitorul buget

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

 În primul rând, subliniază Stelian Muscalu, nu înseamnă sfârșitul lumii, bombă cu ceas etc. În incapacitate de plată, de-a lungul anilor, au fost cam toate statele, inclusiv România (la începutul anilor '80), Ungaria, Spania, Rusia (în 1998-1999), Ucraina etc. Marea Britanie și Statele Unite sunt singurele state care nu au intrat niciodată în incapacitate de plată.

Sunt trei tipuri de incapacitate de plată:

În momentul în care se constată incapacitatea de plată, datornicul se așează la masa negocierilor cu creditorul, pe care l-a anunțat că n-are cum să-i dea banii înapoi, și ia în discuție trei posibilități: renunțăm de tot, îți dau o parte din ei sau ți-i dau pe toți doar că într-o altă perioadă, spune Stelian Muscalu.

E foarte puțin probabil ca un stat să nu mai plătească niciun ban, pentru că atunci ar deveni un paria al piețelor financiare și nimeni nu va mai împrumuta țara respectivă.

Totuși, în momentul acesta, nimeni nu știe cum stă Grecia din punct de vedere financiar, este o imagine destul de opacă asupra finanțelor sale. Chiar dacă incapacitatea de plată înseamnă în primul rând imposibilitatea de a plăti creditorilor externi, asta nu înseamnă că în țară va fi „trai pe vătrai”, spune Stelian Muscalu. Există posibilitatea ca inclusiv pe plan intern lucrurile să se înrăutățească și atunci se iau măsuri, cum e cea care s-a luat deja – limitarea retragerilor de la bancomate la 60 de euro pe zi dintr-un cont. Când a intrat Argentina în incapacitate de plată, în 2001, limita a fost mult mai ridicată – 350 de dolari.

Dacă nu sunt bani, apar și alte probleme. Te duci, de pildă, să aprovizionezi magazinul de lapte, exemplifică Stelian Muscalu. Dai 20 de navete de lapte. Nu le dai cu banii jos, nicăieri nu se procedează așa. Marfa se dă în general cu un bilet la ordin, cu tot felul de instrumente financiare. În momentul în care ești în incapacitate de plată, nimeni nu-ți va mai alimenta magazinul cu instrumente financiare. Vor vrea plata jos. Dar plata jos n-ai cum s-o faci, pentru că nu sunt bani și se intră așa, într-un cerc vicios. S-ar putea ca la magazinul din colț să nu mai găsești lapte, pâine și toate celelalte necesare. Statul, neavând bani, va fi nevoit să facă o serie de restructurări, deci va da oameni afară, prin urmare, va crește șomajul. Lumea va fi nemulțumită, nu vor avea alimente, nu vor avea serviciu, vor ieși în stradă.

Dar în cele din urmă, cu resursele proprii, nemaiplătind cel puțin pentru o perioadă – fiindcă în urma negocierilor se ajunge la un termen, un an, doi ani, trei ani nu mai plătești – cu resursele interne există posibilitatea ca statele să-și revină.

De altfel, asta a fost schema pe care au urmat-o toate statele care au intrat în incapacitate de plată. Grecia a fost de cinci ori în incapacitate de plată și a reușit de fiecare dată să treacă mai bine sau mai rău peste aceste momente.