Ce este efectul Amazon şi cum influenţează politicile monetare
Comerţul online a ajuns un factor de influenţă al politicilor monetare şi îi forţează pe bancherii centrali să regândească instrumentele folosite. Există un aşa numit efect Amazon. Strategia preţurilor mici, a reducerilor multe şi dese, combinate cu acoperirea uriaşă a pieţei de consum, a făcut ca inflaţia să se mişte total diferit faţă de acum câteva decenii. Iar aceste efecte trebuie luate în calcul de băncile centrale.
În ultimul deceniu, concurenţa online a dus la dese modificări ale preţurilor şi la eliminarea, în multe cazuri, a ecartului dintre acestea. Se observă creşterea gradului de uniformizare între regiuni, potrivit unui raport la Rezervei federale americane citat de Reuters. Transparenţa internetului a făcut ca fiecare jucător să ştie ce se întâmplă în curtea rivalilor. Algoritmii în baza cărora se calculează preţurile sunt cunoscuţi de toată lumea, în mare sunt cam aceiaşi şi sunt extrem de răspândiţi. Economiştii au ajuns la concluzia că evoluţia inflaţiei e afectată de aceste mişcări din zona preţurilor de consum, trasate de marii jucători. Amazon, gigantul care controlează tot în online dar influenţează şi comerţul clasic, ar putea avea capacitatea de a ţine sub control preţurile. Ar putea fi motivul pentru care nivelul inflaţiei din ultimii ani a rămas relativ scăzut într-o perioadă de timp în care cererea a crescut puternic trasă de venituri în creştere, iar politicile monetare au fost relaxate.
Autorii raportului au observat, de pildă, că Walmart a modificat mai frecvent preţurile pe site-ul său în ultimii 2 ani pentru produse care pot fi găsite cu uşurinţă pe Amazon. Walmart a raportat, pentru prima jumătate a anului. vânzări peste aşteptări: acestea au crescut cu 33% în primul trimestru şi cu 40% pentru trimestrul al doilea. Dar marja brută a scăzut, pentru al cincilea an consecutiv.
În martie, inflaţia din State a atins, pentru prima oară, în ultimii 6 ani, ţinta de 2%. Nu există însă semnale că se va duce accelerat în sus, aşa cum mulţi analişti cred că se întâmplă în perioadele cu şomaj scăzut. Iar acesta este efectul concurenţei puternice din comerţ, acolo unde jucătorii din online au rescris regulile.
Companiile, de la cei online ca Amazon până la cei clasici ca Walmart - se mulţumesc cu marje mai mici de profitabilitate şi un control draconic al costurilor.
O altă formă de control a inflaţiei în Statele Unite vine de pe urma poziţiei dolarului la nivel global, de monedă a comerţului. Masa monetară e uriaşă şi circulă la nivel planetar, iar astfel America poate să exporte inflaţie.
Însă statutul dolarului ar putea fi ameninţat. CNBC remarcă faptul toate conflictele comerciale şi sancţiunile cu ţări precum China, Rusia, Iran, Venezuela, Cuba pot afecta circulaţia dolarului pe termen lung, într-un proces care este ireversibil. Astfel de tensiuni pot duce la formarea unor sisteme financiare paralele, coaliţii anti-dolar. Care, dacă vor reuşi, vor schimba din temelii economia globală, aşa cum o ştim acum. Ca să aibă succes, startul ar putea fi dat în industria petrolieră, pentru că dacă aceste mărfuri vor ieşi de sub supremaţia dolarului, atunci efectul va fi în cascadă. Un alt front s-ar putea forma în jurul monedelor virtuale, dacă tehnologia blockchain se va dovedi instrumentul de tranzacţionare al viitorului.
Şi Statele Unite nu trebuie să ignore aceste risc. Mare parte din puterea Americii la nivel global este dată de statutul dolarului şi în al doilea rând de forţa sa militară. O armată puternică este posibilă datorită unei economii solide, iar aceasta din urmă vine şi de pe urma forţei dolarului la nivel global.
FOTO: Shutterstock
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
