Europa se confruntă cu temperaturi extrem de ridicate, care vor continua să crească și vor atinge niveluri fără precedent în această vară. Deja luna iunie a devenit cea mai fierbinte înregistrată vreodată. În acest context, experții au stabilit care este limita suportabilității umane, ce temperaturi poate tolera corpul nostru în condiții de siguranță, relatează Euronews.
Potrivit unui studiu recent publicat de cercetătorii de la Universitatea Roehampton din Londra, corpul uman are o „temperatură critică superioară” pe care o poate tolera în condiții de siguranță între 40 și 50 de grade Celsius. După atingerea acestei temperaturi, corpul nostru suferă de „stres termic”, o stare care provoacă confuzie, greață, amețeli, dureri de cap și leșin.
„Temperaturile din Europa au crescut cu aproximativ două grade față de condițiile preindustriale în ultimele decenii, creștere de două ori mai mare decât media globală”, a declarat pentru Euronews Next Matthew Patterson, asistent de cercetare postdoctorală în domeniul fizicii climei la Universitatea din Oxford.
„Europa este cu adevărat un punct fierbinte pentru schimbările climatice și pentru creșterea temperaturilor extreme de căldură. Am observat creșteri atât în ceea ce privește frecvența, cât și în ceea ce privește intensitatea temperaturilor extreme de căldură și vedem tot mai multe temperaturi record în fiecare an, ca urmare a acestei tendințe de încălzire. Iar acest lucru va continua și în viitor, pe măsură ce vom continua să emitem gaze cu efect de seră.”
Profesorul Lewis Halsey, cercetător la Centrul Școlii de Științe ale Vieții și Sănătății din cadrul Universității Roehampton din Londra, și colegii săi nu au fost nevoiți să pună în pericol siguranța nimănui pentru a determina limitele corpului nostru.
„Ceea ce înregistram era o creștere a ratei metabolice”, a declarat Halsey despre experimentul realizat în 2021 pe patru bărbați și trei femei. Rata metabolică măsoară câtă energie consumă corpul uman pentru a continua să lucreze.
Când este cald afară, corpul nostru are diferite modalități de a se răcori și de a-și scădea temperatura interioară, inclusiv transpirația și spălarea sângelui la periferie, lângă piele.
Ceea ce se întâmplă, de asemenea, atunci când este cald afară, au descoperit Halsey și colegii săi, este că rata noastră metabolică crește – ceea ce, la rândul său, ridică temperatura corpului. Dar corpul tău nu se poate încălzi decât atât de mult înainte de a începe să funcționeze defectuos.
Cât de cald e prea cald?
Potrivit lui Halsey, „fiecare persoană este diferită”, iar reacția oamenilor la căldură poate varia semnificativ în funcție de vârstă, sex și de afecțiunile medicale existente. „Rata metabolică a unor oameni nu a crescut la 40 de grade, dar a făcut-o la 50 de grade”, a spus el.
„Corpul lucrează foarte mult pentru a-și apăra temperatura de bază, nu-i place ca aceasta să se schimbe. Dacă aceasta crește cu unul sau două grade, în mod realist, nu provoacă daune pentru majoritatea oamenilor”, a spus Halsey. „Unii maratoniști au fost cronometrați cu o temperatură centrală de 42 de grade, iar acest lucru se datorează faptului că au alergat într-un mediu fierbinte”.
Dar chiar și maratoniștii încep să sufere la temperaturi de 44 de grade, a spus Halsey – iar alții nu sunt atât de rezistenți. Bebelușii și vârstnicii se numără printre cele mai vulnerabile categorii la căldura extremă, deoarece sistemele cardiovasculare ale celor doi nu răspund bine la temperaturi ridicate.
Ce se întâmplă când corpul tău se încălzește prea tare?
Există o serie de lucruri care se întâmplă atunci când corpul tău se încălzește prea tare, a spus Halsey, deoarece căldura extremă poate face ca temperatura să crească până la un punct în care generează un efect în cascadă periculos care ar putea duce la probleme de sănătate și chiar la moarte.
„Proteinele din organism încep să se denatureze – nu mai funcționează, iar impulsurile nervoase nu mai funcționează la fel de bine. Sistemul nervos este mai puțin eficient, iar acesta este parte integrantă a organismului. Ar începe să afecteze inima, pentru că inima este un mușchi în sine”, a spus Halsey.
„Dacă acest lucru generează o aritmie [un ritm cardiac anormal] și inima nu pompează sângele la fel de eficient în jurul corpului, deoarece este „nesincronizată”, acest lucru ar putea cauza niveluri scăzute de oxigen. Dacă nivelurile de oxigen către creier sunt neapărat neapărate, atunci aveți probleme reale”.
Potrivit lui Halsey – care, împreună cu echipa sa, lucrează deja la cercetări ulterioare – studiul „construiește o imagine despre modul în care organismul răspunde la stresul termic, cât de adaptabil poate fi, limitele acestor adaptări și – aspect crucial – cât de variate sunt răspunsurile între indivizi”.
„Într-o lume care se încălzește, aceste cunoștințe devin din ce în ce mai valoroase”, a spus el.
Patterson este de acord – mai ales că este probabil să ne confruntăm cu o creștere a temperaturilor în viitorul apropiat, deoarece emisiile continuă să crească în loc să fie reduse.
„Când vorbim despre schimbările climatice, ne gândim în special la oameni”, a spus el. „Ne gândim: putem trăi pe o planetă care este cu un grad, două grade mai caldă decât suntem obișnuiți? Societatea noastră este foarte adaptată la climă. Este o climă relativ stabilă pe care am experimentat-o în ultimii 10.000 de ani.”
Schimbând acest lucru, a spus Patterson, facem mai greu să susținem viața umană în modul în care suntem obișnuiți.
„Avem posibilitatea de a opri acest lucru”, a adăugat el. „Trebuie să nu mai ardem combustibili fosili și să nu mai emitem gaze cu efect de seră. Este în mare măsură în mâinile noastre, dar trebuie să facem treaba”.
Editor : I.C
