Biziday | Cât se mai ieftinește petrolul?

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Totul a început după ce presa a aflat de discuțiile furtunoase care au avut loc la ultima întâlnire a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol.

Dacă până acum nimeni nu era de acord să reducă producția în încercarea de a-și menține cota de piață, reprezentantul Arabiei Saudite a anunțat că ia în calcul inclusiv desființarea plafonului maxim al producției OPEC. Lucru care până la urmă este similar cu desființarea organizației care asigură o treime din necesarul de petrol al planetei. Cel puțin în teorie, toate statele membre produc împreună cam 30 de milioane de barili pe zi.

La o numărătoare mai atentă, jurnaliștii de la BBC au constatat că producția OPEC putea să fie chiar și cu 10% mai mare, dar cu toate astea un plafon maxim asigură un control al prețului.

Piețele au reacționat la declarațiile saudiților și în acest moment petrolul se află la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani. O valoare ceva mai mică s-a înregistrat după declanșarea crizei financiare.

În mod normal, războaiele din zona Golfului făceau ca prețul țițeiului să urce, dar bombardamentele rușilor și americanilor din Siria nu au avut niciun efect. Parțial și pentru că pe piață nu a fost niciodată atât de mult petrol de contrabandă.

Gruparea Stat Islamic îl exportă pentru a se finanța, dar nu cere mai mult de 20 de dolari pe baril, adică jumătate din cotația oficială.

În plus, Iranul a ajuns la un acord cu puterile Occidentale privind programul său nuclear și prin urmare, din 2016 va putea să producă și să exporte încă și mai mult țiței. Pe termen scurt, producția țării se va dubla, însă în ultima săptămână mai multe companii occidentale au anunțat că sunt interesate să foreze în Iran.

Financial Times a anunțat investiții de 20 de miliarde de dolari, așa că peste câțiva ani cota de piață a Iranului va putea crește încă și mai mult.

În acest moment, Europa și China nu consumă atât de mult petrol cât au la dispoziție și capacitățile de stocare sunt aproape pline. Este unul dintre motivele pentru care în analiza lor, cei de la BBC spun că țițeiul nu prea are cum să crească în 2016 și că e doar o chestiune de timp până când cotația va ajunge la 30 de dolari.

În anumite situații, costurile de producție vor ajunge mai mari sau comparabile cu cotația oficială și mulți producători vor da faliment. Inevitabil, vor exista si concedieri și se estimează că doar în 2014 în industria petrolieră au avut loc 300.000 de concedieri la nivel mondial.