În Amsterdam, nu prezentul îi preocupă pe oameni, ci viitorul.
Municipalitatea estimează că, în umătorii 25 de ani, celor 800.000 de locuitorii se vor adăuga încă 150.000. Adică o creştere de aproximativ 20% a populaţiei. Asta înseamnă noi provocări urbane, economice, sociale şi locative. De aceea, olandezii se gândesc deja cum vor trăi în 2040, cum va arăta oraşul lor atunci şi dacă va face faţă viitorului. Un plan există şi, schiţat în câteva fişe grafice, arată aşa.
Confruntându-se cu o creştere a populaţiei, oraşul Amsterdam se extinde dincolo de încântătoarele canale şi de centru, în comunităţi precum Amsterdam-Nord sau zona de afaceri din sud. Pentru a dezvolta oraşul în mod inteligent, Consiliul Municipal a prezentat Planul Structural pentru Amsterdam 2040. Acesta include: dezvoltarea unor centre de afaceri şi comunităţi rezidenţiale, a unor zone industriale de-a lungul apei şi construcţia unor clădiri înalte, ferme de eoliene şi a unor reţele de transport în comun. Proiectul include şi variante de design urban pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de Vară din 2028.
Este un proiect la care au colaborat şi contribuit municipalitatea, oameni de afaceri din Amsterdam, locuitorii şi facultăţile. Altfel spus, toată lumea e interesată şi implicată în dezvoltarea inteligentă a oraşului.
„Când analizăm relaţia dintre sectorul public şi sectorul privat, cred că în acest moment avem nevoie de iniţiativă şi coordonare din partea sectorului public, în timp ce inovaţia vine din partea sectorului privat,” spune Ger Baron, manager proiect Amsterdam Economic Board.
Totul a fost gândit pentru a creşte calitatea vieţii, pentru a le oferi oamenilor cele mai bune opţiuni de muncă şi de petrecere a timpului liber, dar protejând în acelaşi timp mediul şi identitatea locului.
Idei sunt multe - cum ar fi construcţia unui întreg cartier de case printate 3D. Rămâne doar de stabilit care sunt proiectele cele mai bune şi mai uşor de implementat.
Scopul principal este ocuparea spaţiului în cel mai eficient mod cu putinţă, în condiţiile în care canalele reprezintă o bună parte din suprafaţa oraşului. Până în 2040, Amsterdamul ar trebui să aibă 70.000 de noi locuinţe, cu infrastructura aferentă: şcoli, spaţii comerciale şi de recreere.
Importante sunt şi conexiunile dintre cartiere vechi şi noi, dar şi legătura oraşului cu restul ţării şi cu vestul Europei.
Dacă în oraş bicicletele au fost şi rămân soluţia pentru a reduce aglomeraţia şi poluarea, pentru legătura cu exterioriul au fost gândite noduri feroviare.
Acolo unde maşinile nu pot fi înlocuite cu biciclete, opţiunea sunt vehiculele electrice. Protejarea mediului este un aspect important şi deloc neglijat în Amsterdam. Planul pentru 2040 este ca peste 75% dintre vehicule să folosească energie verde generată de eoliene, panouri solare şi biocombustibili.
Şi mai sunt şi alte provocări pentru oraşul viitorului.
„Cetăţenii nu mai au nevoie doar de o stradă sau de o clădire. Acum vorbim despre o infrastructură de comunicare. Vrem să fim conectaţi la Internet, să avem acces la informaţii, să aflăm cum putem ajunge mai repede la muncă, să avem date despre sistemul de sănătate, despre cum putem produce energie pe plan local. Nevoile oamenilor se schimbă. Cred că un oraş inteligent este oraşul cu care ne-am obişnuit până acum, dar integrat printr-o infrastructură de comunicare şi care să ofere o calitate a vieţii pe care oamenii şi-o doresc,” explică Ger Baron, manager proiect Amsterdam Economic Board.
Cu toată această desfăşurare de forţe şi de idei, Amsterdam are toate ingredientele să devină un exemplu de oraş al viitorului: integrat, inteligent şi prietenos cu locuitorii săi.