Oficialii ruși au acuzat mereu Occidentul pentru explozia gazoductelor Nord Stream, învinuind în special „specialiștii marinei britanice” în 2022 că au participat la „planificarea, furnizarea și implementarea” atacului. Vineri, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a declarat că Kievul nu avea nicio modalitate de a ataca gazoductele fără să primească semnal de la Washington.
În urma unui raport despre presupusa implicare a SUA în sabotarea gazoductelor Nord Stream, al reporterului de investigație Seymour Hersh în februarie 2023, Moscova a spus că nu a fost surprinsă.
„Prezumția noastră a fost că SUA și câțiva aliați ai NATO au fost implicați în această crimă dezgustătoare”, a declarat adjunctul ministrului de externe Serghei Riabkov reporterilor la Moscova la acea vreme.
Vineri, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a declarat că Kievul nu avea nicio modalitate de a ataca gazoductele fără să primească semnal de la Washington, scrie DW.
„Ei caută să transfere toată responsabilitatea asupra păpușilor lor ucraineni”, a spus ambasadorul rus Anatoli Antonov. Acesta a acuzat Washingtonul că acceptă tacit terorismul, în timp ce Rusia continuă să caute dreptate.
„Vom căuta să identificăm adevărații autori ai atentatului și să-i pedepsim”, a spus Antonov.
Antonov a subliniat, de asemenea, declarația președintelui american Joe Biden din februarie 2022, chiar înainte de invazia Rusiei pe scară largă. Liderul american a spus că Washingtonul va „pune capăt” conductei Nord Stream 2 dacă Rusia invadează, chiar dacă Germania controlează proiectul.
„Îți promit că vom putea face asta”, a spus Biden atunci, la o conferință de presă cu cancelarul german Olaf Scholz.
Poziția lui Antonov a fost reluată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, care a comentat că Occidentul încearcă „să se absolve de responsabilitatea pentru atacul terorist”.
Atacul asupra conductelor Nord Stream a fost șocant
Atacul asupra conductelor Nord Stream a fost șocant, pagubele enorme, iar consecințele geopolitice sunt încă resimțite puternic la aproape doi ani de la atac.
Nord Stream 1, de 1.200 de kilometri, a servit drept sistem cheie de livrare între giganții energetici ruși și cumpărătorii lor din Germania, Berlinul înfruntând furia aliaților săi pentru a construi un alt sistem de livrare subacvatic, Nord Stream 2, care urma să ruleze în mare parte paralel cu primul și să transporte încă 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Dar nu a fost să fie. O serie de explozii subacvatice din 26 septembrie 2022 au paralizat conductele, care erau deja scoase din acțiune din cauza tensiunilor dintre Berlin și Moscova provocate de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Aproape doi ani mai târziu, niciun suspect nu a fost arestat și nu este pe deplin clar cine s-a aflat în spatele sabotajului.
Ce scrie presa despre actul de sabotaj de la gazoductele Nord Stream
Săptămâna aceasta, însă, o serie de rapoarte din mass-media germană, inclusiv Süddeutsche Zeitung, dar și Wall Street Journal, cu sediul în SUA, au indicat o echipă de scafandri ucraineni care ar fi putut avea sprijinul unor oficiali de rang înalt de la Kiev.
Surse citate de Wall Street Journal spun că planul de aruncare în aer a conductelor a fost aprobat inițial de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Apoi, CIA s-ar fi înțeles asupra planului și l-a îndemnat pe Zelenski să nu continue cu el. Zelenski ar fi ordonat oprirea planului, dar generalul de top al Ucrainei la acea vreme, Valeri Zalujnîi, a decis să o continue oricum, potrivit ziarului.
Zalujnîi, acum ambasadorul Ucrainei la Londra, a negat orice cunoaștere a atentatului și a respins afirmațiile drept „provocări” atunci când a fost contactat de cotidianul american.
Polonia este, de asemenea, menționată în mass-media ca posibil furnizor de sprijin logistic pentru echipa de scufundări ucrainene despre care se spune că ar fi sabotat conductele. Oficialii germani au confirmat că principalul suspect locuia într-un sat din afara Varșoviei până de curând, dar a reușit să scape din țară, în ciuda faptului că Germania a emis un mandat de arestare pentru el. Varșovia a învinuit Berlinul pentru accident, spunând că oficialii germani nu au reușit să actualizeze registrul Schengen care să-l semnaleze pe suspect ca fiind căutat.
Vineri, Polonia a negat cu fermitate afirmațiile făcute de fostul șef al agenției germane de informații BND, August Hanning, potrivit cărora Varșovia „ar fi fost puternic implicată în pregătirea acestui atac”.
Editor : M.I.
