Ajutată de ruși, armata siriană a început să atace masiv orașul Alep
Pentru civili, bătălia e devastataoare: un nou val uriaş de refugiaţi se revarsă către Turcia. Zeci de mii de oameni s-au adunat, în ultimele zile, la porţile provinciei Kilis. Oficiali turci estimează că numărul lor va ajunge, foarte curând, la o sută de mii. Sunt oameni prinşi într-o capcană oribilă: în urma lor e un război în care sunt ţinte vii, în faţă au uşi închise şi garduri.
Experţi citaţi de CNN vorbesc despre noua strategie a lui Bashar al-Assad: e exact strategia lui Vladimir Putin. Orice contestatar al regimului este asociat terorismului, iar Alep este noul Groznîi. Cu alte cuvinte, este matca mişcării de opoziţie şi totul trebuie distrus.
Nesfârşite şiruri de sirieni pleacă din Alep alungaţi de ororile războiului. Iar la graniţa turco-siriană creşte disperarea: turcii nu îi mai lasă să intre în ţară. Le-au asigurat, în schimb, adăpost şi hrană. Mii de corturi se întind pe kilometri întregi de frontieră, de partea siriană. Fugarii se îmbulzesc să primească o masă caldă.
„Cerem Turciei să ne ajute şi să ne lase să intrăm în ţară. Avem nevoie de o soluţie pentru problemele noastre de sănătate”, spune un refugiat.
Sute de voluntari turci lucrează zi şi noapte pentru a se asigura că refugiaţii vor trece cu bine încă o zi.
„Nevoia cea mai presantă este adăpostul, pentru că vremea este friguroasă, a plouat, ar putea chiar să ningă. Este nivelul de îngheţ. Pentru a preveni degerăturile, adăpostul este o nevoie vitală în acest moment”, spune Burak Karacaoglu, voluntar turc.
Începutul lunii februarie a marcat o relansare a luptelor pe frontul din Alep. Rusia şi Iranul au venit în sprijinul armatei siriene pentru recucerirea unuia dintre cele mai importante bastioane ale opoziţiei din Siria.
„Încercuirea oraşului Alep ar putea alimenta o catastrofă umanitară, ar putea distruge moralul opoziţiei, ar putea pune la îndoială ambiţiile strategice ale Turciei şi ar răpi opoziţiei singurul atu în faţa comunităţii internaţionale”, se arată într-un comunicat emis de către Institutul American pentru Studierea Războiului.
Cu alte cuvinte, Alep este mai mult decât un oraş, mai mult decât o cucerire teritorială, este un trofeu care ar putea influenţa soarta războiului civil.
În câteva zile, armata siriană, ajutată de aviaţia rusă, a zdrobit rezistenţa rebelă şi a înregistrat victorii importante - trei localităţi cucerite într-o săptămână. O evoluţie surprinzătoare, din moment ce nu cu multă vreme în urmă, trupele lui Bashar al-Assad erau aproape să capituleze la Alep. Au prins din nou forţă odată cu implicarea, din septembrie, a armatei ruse. Sub pretextul unei lupte împotriva teroriştilor, forţele Moscovei au bombardat ţintele opoziţiei siriene, fără a menaja populaţia civilă, şi au permis armatei să redobândească teritoriile pierdute.
Pentru a înţelege şi mai bine situaţia din Alep, e nevoie de o întoarcere în timp. Acum zece ani, era capitala economică a Siriei şi avea peste două milioane de locuitori. Cinci ani mai târziu, la izbucnirea războiului civil, luptele au ocolit oraşul. Abia din 2012, Alep a devenit un teritoriu râvnit. Iar de atunci este împărţit. Cartierele estice sunt sub controlul rebelilor, cele vestice sub asediul armatei lui Bashar al-Assad. Cele două tabere domnesc mai degrabă peste mormane de moloz şi rute de transport, căci din cei peste două milioane de locuitori, doar 350.000 au rămas să trăiască sub ameninţarea permanentă a bombardamentelor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
